Cetățenii din Bulgaria au început astăzi procesul de vot pentru turul al doilea al alegerilor prezidențiale. Secțiile de votare s-au deschis la ora locală 07:00 și vor rămâne funcționale până la ora 20:00. Scrutinul se desfășoară într-un climat de intensă incertitudine, fiind influențat direct de situația tensionată din Marea Neagră, unde atacurile cu drone asupra navelor comerciale au devenit o problemă de securitate majoră.
În această fază decisivă a competiției, actuala președintă Iliana Iotova se luptă pentru menținerea funcției împotriva candidatului Andrei Giurov. Iliana Iotova a obținut 35% din voturi în primul tur, în timp ce Andrei Giurov, fost premier interimar și susținut de opoziția pro-occidentală, a ajuns cu 32%. Rezultatele prezidentei sunt considerate surprinzătoare, deoarece performanța sa a fost mult sub așteptările sondajelor, care prognozau un avans de până la 20 de puncte procentuale.
Analistul politic Teodor Slavev a explicat că rezultatele actuale reflectă un răspuns neconvingător din partea Ilianei Iotova la amenințările rusești. Tensiunile sunt alimentate de faptul că aproximativ 30 de persoane sunt date dispărute în urma atacurilor, dintre care 21 de persoane au dispărut în largul coastelor bulgare. Iliana Iotova, care se autointitulează „președintă a păcii”, susține că pacea se poate obține doar prin negocieri și că furnizarea de arme Ucrainei duce la distrugeri.
Andrei Giurov a criticat dur poziția prezidentei, solicitând identificarea explicită a țării de unde provin amenințările. Pe de altă parte, premierul de centru-stânga, Rumen Radev, susține și el că un armistițiu și negocieri de pace reprezintă singura garanție pentru oprirea atacurilor asupra navelor. Deși a convocat-o pe ambasadoarea Rusiei, Eleonora Mitrofanova, la Sofia, Rumen Radev a refuzat să numească oficial un vinovat, invocând lipsa probelor directe.
Situația din Marea Neagră a transformat această rută maritimă într-una dintre cele mai periculoase din lume. Conform Organizației Maritime Internaționale, de la începutul anului, în jur de 570 de nave au fost lovite de drone, provocând peste 40 de victime. Această frecvență a atacurilor este comparată cu perioadele de război mondial, fiind chiar mai mare decât în zona Strâmtoarei Ormuz, ceea ce afectează direct costurile de transport și asigurări.
Evoluția conflictului din zona Mării Negre are un impact direct asupra economiei regionale, inclusiv asupra porturilor din apropiere. Creșterea riscurilor maritime duce la o creștere a prețurilor pentru transportul mărfurilor, în special pentru cereale. Mulți armatori aleg să ocolească zona Sulina pentru a evita raza atacurilor, ceea ce modifică fluxurile comerciale și poate influența prețul final al produselor pe piețele din regiune.