Israelienii au mers la urne marți pentru primele alegeri parlamentare organizate după atacul Hamas din 7 octombrie 2023, eveniment care a declanșat războaiele din Gaza, Liban și Iran. În cadrul acestui scrutin, Gadi Eisenkot, fostul șef al armatei israeliene, apare ca principalul rival al premierului în exercițiu, Benjamin Netanyahu. Disputa politică este marcată de o competiție strânsă între partidul Likud și partidul de centru Yashar, condus de Eisenkot.
Datele primelor exit-poll-uri indică faptul că partidul Likud, condus de Benjamin Netanyahu, ar putea obține cele mai multe mandate în Parlament. Conform sondajului realizat de Channel 12, Likud ar urma să capteze 24 de mandate, în timp ce partidul Yashar al lui Gadi Eisenkot ar obține 22 de locuri. La momentul actual, blocul partidelor care se opun lui Netanyahu ar putea deține 52 de locuri, în fața celor 50 de mandate estimate pentru partidele care îl susțin pe premier.
O altă perspectivă este oferită de postul public Kan, care estimează că Likud va obține 25 de mandate din totalul de 120 de locuri din Knesset, în timp ce Yashar va avea 22 de mandate. Aceste cifre reprezintă o surpriză, deoarece sondajele din ultimele luni indicau faptul că partidul lui Gadi Eisenkot era înaintea partidului Likud. Totuși, nici tabăra lui Netanyahu, nici opoziția nu par să aibă o cale clară către formarea unui guvern, având în vedere lipsa unei majorități de 61 de locuri.
Gadi Eisenkot, în vârstă de 66 de ani, are o traiectorie militară de patru decenii, ocupând funcția de cel mai înalt general al Israelului între anii 2015 și 2019. Fiul unor imigranți marocani care a crescut în Tiberias și Eilat, el a intrat în politică în 2022 alături de Benny Gantz. Cei doi au părăsit cabinetul de urgență de război în iunie 2024, pe motiv că nu exista o strategie pentru perioada de după încheierea conflictului.
Programul politic al lui Eisenkot pune accent pe responsabilitate și pe înființarea unei comisii de anchetă pentru eșecurile din 7 octombrie 2023. De asemenea, acesta propune recrutarea militară obligatorie sau serviciul național pentru toți cetățenii. În ceea ce privește securitatea, el susține operațiunile militare din Gaza, Liban și Iran, dar critică modul în care Benjamin Netanyahu a gestionat războiul, acuzându-l că a prelungit conflictul din motive politice și a pus în pericol ostaticii.
Aceste alegeri parlamentare au loc într-un context de instabilitate regională majoră, fiind primele scrutinuri desfășurate după succesiunea de conflicte armate care au afectat securitatea Israelului. Deși rezultatele exit-poll-urilor indică o fragmentare a puterii în Knesset, drumul către formarea unei coaliții de guvernare va depinde de negocierile cu partidele de stânga, de dreapta, de centru sau chiar de partidele arabe.