Israelienii participă marți, 27 octombrie 2026, la alegerile parlamentare care sunt considerate decisive pentru viitorul politic al premierului Benjamin Netanyahu. Acesta se află la putere de aproape 19 ani în mai multe mandate, iar acest scrutin este primul organizat după atacurile Hamas din 7 octombrie 2023 și războaiele care au urmat în Gaza, Liban și Iran. Procesul electoral se desfășoară într-un context de tensiuni regionale majore și de o competiție extrem de strânsă între forțele politice.
Conform datelor furnizate de Comisia Electorală Centrală din Israel, participarea la vot a fost remarcabilă în primele ore de desfășurare. Aproximativ 44,9% dintre alegătorii înscriși au votat în primele șapte ore de la deschiderea secțiilor de votare, un nivel record pentru acest interval de timp. Secțiile de votare au început activitatea la ora locală 7:00 și vor rămâne deschise până la ora 22:00, fiind chemați la urne aproximativ 7,3 milioane de cetățeni pentru a alege cei 120 de membri ai Knessetului.
Benjamin Netanyahu își construiește campania electorală pe experiența sa în securitate și pe relația apropiată cu președintele american Donald Trump, care și-a exprimat sprijinul pentru acesta. Susținătorii săi susțin că acțiunile militare au slăbit capacitățile grupărilor Hamas, Hezbollah și Iran, însă criticii îl acuză de eșecurile de securitate care au precedat atacurile din 2023. Premierul se confruntă, în plus, cu un proces de corupție, acuzații pe care le respinge în mod constant în cadrul campaniei sale.
Principalul adversar al premierului este Gadi Eisenkot, fost șef al Statului Major al armatei israeliene și lider al partidului Yashar, care încearcă să formeze o alternativă prin reunirea partidelor de dreapta, centru și stânga. Eisenkot susține o politică fermă de securitate, vizând împiedicarea Iranului de a obține arme nucleare, fie prin forță, fie prin diplomație susținută de Statele Unite. Totuși, acesta s-a distanțat de partenerii de extremă dreapta ai lui Netanyahu, precum Itamar Ben-Gvir și Bezalel Smotrich.
Sondajele publicate înainte de scrutin indică o competiție foarte strânsă, fără ca niciun bloc să aibă asigurată majoritatea parlamentară de 61 de mandate. Conform centralizării sondajelor de la Channels 11, 12 și 13, blocul lui Netanyahu era creditat cu aproximativ 50 de mandate, în timp ce opoziția condusă de Eisenkot era la 54 de mandate. Având în vedere sistemul electoral proporțional, în care pragul de intrare este de 3,25%, cele 38 de partide participante pot influența decisiv formarea unei coaliții de guvernare.
Aceste alegeri au loc într-un moment în care Israelul gestionează consecințele unor conflicte militare intense, inclusiv o campanie aeriană de 12 zile împotriva instalațiilor nucleare iraniene în 2025. Tensiunile geopolitice din regiune sunt accentuate de implicarea Israelului în conflicte directe cu Iranul și de operațiunile militare împotriva Hezbollah în Liban. Rezultatele oficiale vor fi publicate pe 4 noiembrie, după care președintele Isaac Herzog va desemna candidatul cu cele mai mari șanse de a forma un guvern.