România se confruntă cu dificultăți în menținerea turiștilor străini pentru perioade lungi, durata medie a șederii acestora fiind de doar 2,1 zile. În anul 2025, turiștii veniți din afara țării au reprezentat mai puțin de o cincime din totalul celor cazați în unitățile de cazare din România. Această situație indică o nevoie urgentă de trecere de la simpla promovare a obiectivelor turistice la vânzarea unor pachete complete care să genereze venituri mai mari.
Gheorghe Fodoreanu, fost președinte al Asociației Naționale a Agențiilor de Turism (ANAT) și fondator al Comisiei de Incoming, subliniază că lipsa unei ierarhii clare a produselor turistice afectează sectorul. El consideră că turismul de afaceri are cel mai mare potențial comercial, fiind urmat de segmentul balnear și de circuitele culturale. În prezent, turismul individual și city-break-urile ocupă poziții inferioare, în timp ce litoralul, Delta Dunării și turismul montan au o capacitate redusă de a atrage vizitatori străini.
Turismul de afaceri este văzut ca o prioritate pentru a atrage vizitatori în afara sezonului de vacanță prin evenimente internaționale și conferințe. Pe de altă parte, segmentul balnear necesită o promovare mai agresivă pe piețele externe, inclusiv prin colaborări cu clinici și asociații medicale. Pentru ca circuitele culturale din Bucovina, Maramureș sau Transilvania să devină produse comerciale, este necesară integrarea serviciilor de transport, cazare și ghidaj într-un sistem funcțional.
Datele statistice pentru anul 2025 arată că România a înregistrat aproximativ 13,9 milioane de sosiri, un număr cu 2,4% mai mic decât în anul precedent. Turiștii străini au reprezentat 18,6% din totalul sosirilor și 17,9% din numărul înnoptărilor, având ca principale țări de proveniență Germania, Italia și Israel. Deși numărul de sosiri a scăzut, încasările din categoria „călătorii” au crescut în prima jumătate a anului 2026, ajungând la 2,399 miliarde de euro.
Participarea la târgurile internaționale, precum World Travel Market Londra, este criticată pentru lipsa unor indicatori clari de performanță. Gheorghe Fodoreanu propune monitorizarea numărului de contracte și parteneriate încheiate, nu doar a prezenței la evenimente. În contextul acestor provocări, pentru anul 2026, bugetul destinat promovării destinației România a fost majorat de la aproximativ 2,2 milioane de euro la 4,5 milioane de euro, suma totală depășind 20 de milioane de euro prin creditele de angajament.
Sectorul HoReCa se confruntă simultan cu o lipsă de forță de muncă, Federația Patronatelor din Industria Ospitalității din România (FPIOR) raportând aproximativ 25.000 de angajați mai puțin față de 2024. Această scădere afectează bugetul public prin pierderi estimate la 90 de milioane de euro anual. Pentru a remedia situația, organizația a propus Guvernului măsuri precum reducerea TVA-ului pentru HoReCa de la 11% la 9% și relansarea voucherelor de vacanță.