Un nou studiu realizat de BCR evidențiază o discrepanță între accesul la informații financiare și capacitatea de a lua decizii concrete. Conform datelor, 7 din 10 adulți rezidați în marile orașe afirmă că pot găsi cu ușurință informații despre bani, însă 1 din 3 recunoaște că întâmpină dificultăți în a aplica aceste cunoștințe în viața cotidiană. Cercetarea a fost efectuată cu sprijinul Asociației Brașov 2050, impact2050 și BrandBerry.
Programul de educație financiară Școala de Bani, lansat de BCR în 2016, a ajuns la aproximativ 1,2 milioane de persoane de pe întreg teritoriul țării. Implicarea în acest proiect gratuit a fost susținută de peste 3.000 de angajați ai băncii, care au acționat ca profesori voluntari pentru diverse categorii de vârstă. Rezultatele arată că educația schimbă comportamentele, deoarece 77,6% dintre participanți au devenit mai atenți la cheltuieli, iar 39,4% au început să investească.
În ciuda progresului, 28,5% dintre cei care au urmat cursuri admit că le este în continuare dificil să aplice informațiile primite. Teama de a lua decizii eronate, incertitudinea economică și lipsa încrederii în propriile alegeri sunt bariere constante în relația oamenilor cu banii. Participanții la focus-grupuri au subliniat nevoia de a învăța alături de ceilalți, fără a fi judecați, găsind motivație în exemplele celor care au reușit să economisească sau să își organizeze bugetul.
Studiul a identificat cinci lecții esențiale, printre care utilizarea regulii 50/30/20 pentru gestionarea veniturilor și importanța economisirii unor sume mici prin consecvență. De asemenea, comunicarea în familie joacă un rol crucial; 51,5% dintre persoanele educate financiar discută lunar despre investiții, comparativ cu 31,4% dintre ceilalți respondenți. În ceea ce privește pensia, procentul de discuții în familiile cu educație financiară este de 49,1%, față de 34,6% la restul grupului.
O altă barieră majoră este teama de risc, inflație sau fraude financiare, care împiedică trecerea de la informare la acțiune. Unii participanți au menționat idei moștenite, precum faptul că mergerea la bancă înseamnă a fi dator pe viață. Pentru a depăși aceste obstacole, oamenii solicită explicații pas cu pas, simulări pentru situații dificile și instrumente de protecție, subliniind importanța continuității procesului de învățare după finalizarea primului curs.
Situația din România reflectă o prudență ridicată, dar și un deficit de cunoștințe tehnice. Conform Flash Eurobarometrului din 2023, românii au un scor de 82% la comportamente financiare, mult peste media europeană de 65%. Totuși, doar 13% dintre români ating un nivel ridicat de cunoștințe financiare, într-un context în care media Uniunii Europene este de 26%, indicând necesitatea unei educații care să treacă de la noțiuni de bază la aplicarea practică.