Trei studenți de la Facultatea de Administrare a Afacerilor cu Predare în Limbi Străine (FABIZ) din cadrul ASE au oferit recomandări pentru tinerii care se pregătesc de primul job. Andrei Popescu, 23 de ani, Maria Bondoc, 19 ani și Șefan Diaconu, 20 de ani, au discutat despre așteptările salariale și pregătirea necesară pentru angajatori. Aceștia au menționat că, la primul lor job full-time, au solicitat salarii cuprinse între 3.000 și 5.000 de lei pe lună.
Unul dintre punctele esențiale discutate este capacitatea de a livra rezultate concrete pentru companie înainte de a cere sume mari. Andrei Popescu subliniază că banii solicitați trebuie să fie recuperați de către firmă de mai multe ori prin munca depusă. Șefan Diaconu a optat pentru o cerere mai mică, între 3.000 și 4.000 de lei, deoarece anticipează o productivitate scăzută în primele șase luni de activitate. El recomandă notarea progresului pentru a justifica măriri salariale ulterioare.
Studenții recomandă, de asemenea, evidențierea clară a realizărilor și a competențelor de la începutul interviului. Șefan Diaconu a menționat experiența sa cu o firmă de evenimente începută la 16 ani, dar a observat că lipsa de credibilitate inițială poate fi un obstacol. Andrei Popescu a evidențiat pasiunea și analiza financiară, în timp ce Maria Bondoc a ales comunicarea și programarea. Un exemplu de validare a competențelor este examenul CFA, pe care l-au trecut doar 43% dintre cei 28.145 de candidați din august 2026.
Utilizarea inteligenței artificiale reprezintă un alt subiect major, cu recomandarea de a înțelege procesele, nu doar de a folosi instrumentele. Maria Bondoc precizează că, deși oricine poate construi o aplicație cu ajutorul AI, înțelegerea profundă este necesară pentru a îmbunătăți sau explica rezultatele. Datele arată că 74% dintre tinerii din generația Z folosesc AI zilnic la muncă. Totuși, există și riscuri, deoarece 20% dintre tineri spun că firmele lor reduc posturile de început din cauza acestei tehnologii.
Gestionarea banilor și monitorizarea contextului politic sunt vitale pentru stabilitatea financiară a tinerilor. Maria Bondoc și Andrei Popescu au subliniat importanța unui buget lunar pentru organizare, în timp ce Șefan Diaconu a menționat dificultățile de a acoperi cheltuielile de hrană fără un venit fix. Totodată, Andrei Popescu avertizează că instabilitatea politică și randamentele mari ale obligațiunilor de stat afectează accesul la credite ipotecare pe termen lung, influențând direct capacitatea de a achiziționa o locuință.
În contextul economic actual, indicatorii de performanță ai economiei influențează direct puterea de cumpărare a cetățenilor. De exemplu, la jumătatea lunii septembrie, randamentul titlurilor de stat românești pe 10 ani a ajuns la 7,35%, iar cel al obligațiunilor pe doi ani în lei a fost de 6,52%, fiind cel mai mare din UE. Aceste cifre arată că, atunci când statul se împrumută cu costuri ridicate, condițiile de creditare pentru persoanele fizice tind să se înăsprească.