După un deceniu de activitate a programului Școala de Bani, un nou raport evidențiază dificultatea românilor de a transforma informațiile financiare în acțiuni concrete. Proiectul, coordonat de BCR, a ajuns la aproximativ 1,2 milioane de oameni, beneficiind de implicarea a peste 3.000 de angajați ai băncii care au acționat ca profesori voluntari. Rezultatele studiului subliniază un decalaj între accesul la informație și capacitatea de a gestiona efectiv resursele financiare personale.
Un studiu independent, realizat de Asociația Brașov 2050, impact2050 și BrandBerry, arată că 7 din 10 adulți din marile orașe afirmă că pot găsi ușor informații despre bani. Totuși, practica rămâne o provocare majoră, deoarece 1 din 3 respondenți recunoaște că nu reușește să aplice aceste cunoștințe în viața de zi cu zi. Chiar și printre cei care au participat la cursuri, 28,5% declară că le este în continuare dificil să pună în practică ceea ce au învățat.
Educația financiară produce totuși schimbări comportamentale măsurabile în rândul participanților la programele dedicate. Dintre aceștia, 77,6% susțin că au devenit mai atenți la cheltuielile lor, iar 39,4% au declarat că au început să investească bani. Un alt aspect important este comunicarea în familie, deoarece 51,5% dintre persoanele care au urmat cursuri discută cel puțin lunar despre investiții, un procent semnificativ mai mare față de restul populației, unde cifra este de 31,4%.
Nicoleta Deliu-Pașol, Head of Communication & CSR, BCR, afirmă că educația financiară reprezintă o investiție pe termen lung în autonomia și prosperitatea românilor. Ea subliniază că programul a pornit de la ideea ca aceste resurse să fie accesibile fiecărui român, indiferent de vârstă sau venituri. Viziunea pentru următorii zece ani vizează construirea unei societăți în care cetățenii să dețină instrumentele necesare pentru a-și planifica viitorul financiar cu încredere.
Cercetarea evidențiază și bariere psihologice, precum teama de a lua decizii greșite sau de a pierde bani prin investiții nesigure. Participanții menționează temeri legate de inflație, de fraude financiare sau de nesiguranța pensiilor, comparând inflația cu „moliile” care mănâncă banii. Pentru mulți, nevoia de a învăța într-un mediu fără judecată și de a vedea exemple de succes în economisire sau organizarea bugetului este esențială pentru a câștiga curajul de a acționa.
Situația din România reflectă o discrepanță între prudență și competență, conform datelor Flash Eurobarometrului din 2023. Deși 82% dintre români prezintă comportamente financiare prudente, mult peste media europeană de 65%, doar 13% ating un nivel ridicat de cunoștințe financiare, față de 26% la nivelul Uniunii Europene. Această diferență indică faptul că, deși populația este atentă la bani, lipsa de informații tehnice limitează capacitatea de a lua decizii financiare complexe.