România ocupă ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește procentul tinerilor cu studii superioare, o situație care evidențiază discrepanțe majore între nivelul de educație și cerințele pieței muncii. În timp ce mulți români reușesc să obțină venituri consistente prin calificări profesionale, alți tineri se confruntă cu limitări în dezvoltarea carierei din cauza absenței unei diplome de absolvire a facultății.
Datele Eurostat publicate în septembrie 2026 arată că doar 23,1 la sută dintre românii cu vârste între 25 și 34 de ani au absolvit studii superioare. Această cifră este semnificativ mai mică decât media europeană, care se situează la 44,8 la sută. În comparație cu anul 2005, când nivelul în UE era de 27,2 la sută, ponderea absolvenților în Europa este într-o creștere constantă, spre atingerea obiectivului de 45 la sută până în 2030.
Există însă meserii care permit obținerea unor venituri peste media națională fără a necesita studii universitare. Exemplele includ bucătari, sudori, electricieni sau manageri de transport, unde experiența contează mai mult decât diploma. Un sudor poate câștiga 8.000 de lei net, în timp ce un electrician din Prahova poate ajunge la venituri de 6.000 de lei pe săptămână, demonstrând că abilitățile practice oferă oportunități financiare reale.
În ciuda succeselor financiare, mulți români manifestă regrete legate de lipsa studiilor. Un ospătar pe nave fluviale, care câștigă între 2.500 și 2.800 de euro, recunoaște că îi este frică de momentul în când va trebui să își lase jobul fără a avea o bază academică. Un inginer de date care câștigă 17.000 de lei net a decis chiar să se întoarcă la facultate la vârsta de 33 de ani pentru a-și securiza viitorul.
Discrepanțele educaționale sunt vizibile și între mediul urban și cel rural. În orașe, procentul absolvenților de învățământ superior este de 55 la sută, în timp ce în zonele rurale această cifră scade la 32,9 la sută. De asemenea, există o diferență de gen, cu 50,5 la sută dintre femeile de 25-34 de ani având studii superioare, față de 39,3 la sută dintre bărbați în aceeași categorie de vârstă.
Nivelul scăzut al educației superioare în România este influențat de factori precum abandonul școlar timpuriu, dificultățile financiare și emigrația. Comisia Europeană subliniază că participarea redusă a tinerilor din medii defavorizate la universitate rămâne o barieră majoră. Această evoluție reflectă provocările sistemice de integrare a tinerilor în cadrul Spațiului european al educației, în contextul obiectivelor strategice de creștere a calificării populației.