România a înregistrat în anul 2024 o rată a natalității întreprinderilor de 11,6%, un indicator care depășește media Uniunii Europene, situată la 10,4%. Totodată, rata mortalității firmelor din România a fost de 7,82%, rămânând sub nivelul european de 9,2%. Această dinamică pozitivă indică faptul că țara creează entități noi mai rapid decât media UE și le pierde într-un ritm mai lent, însă dimensiunea redusă a acestora reprezintă o provocare majoră pentru economia națională.
În cursul anului 2024, au fost create 119.531 de firme în România, în timp ce numărul desființărilor a fost de 80.639. Acest sold pozitiv de 38.892 de companii a generat un impact asupra ocupării forței de muncă. Firmele nou-create au adus aproximativ 180.495 de locuri de muncă, în condițiile în care desființierile au dus la pierderea a 103.684 de posturi. Astfel, soldul net al ocupării, calculat prin diferența dintre intrări și ieșiri, a fost de aproximativ 76.800 de persoane.
Analiza economiștilor Băncii Transilvania evidențiază o structură fragilă a noilor afaceri, deoarece aproape 98% dintre întreprinderile nou-înființate aveau cel mult patru angajați. Mai exact, 66.514 firme, adică 55,6% din total, nu aveau niciun salariat, în timp ce 50.722 de companii, reprezentând 42,4%, aveau între unu și patru angajați. Doar 844 de firme, echivalentul a 0,7% din totalul celor create, au reușit să pornească cu un număr de cel puțin 10 angajați.
În ciuda numărului mic de entități, companiile cu minimum 10 salariați au avut un impact semnificativ asupra pieței muncii. Acestea au generat aproximativ 41.600 de locuri de muncă, ceea ce reprezintă aproape 23% din totalul ocupării asociate noilor companii. Economiștii subliniază că succesul antreprenoriatului depinde de capacitatea acestor firme de a porni la o scară suficientă și de a trece de pragul de 10, 50 sau 100 de angajați.
Dezvoltarea acestor companii este îngreunată de bariere precum costurile și complexitatea angajării, accesul dificil la finanțare și birocrația. Costurile salariale și legislația muncii îi determină pe mulți antreprenori să înceapă cu echipe foarte mici. De asemenea, lipsa unor aglomerări industriale și un ecosistem de sprijin, format din acceleratoare și fonduri de capital de risc, mai puțin dens decât în economiile europene, limitează creșterea firmelor către dimensiuni mai mari.
Monitorizarea indicatorilor de natalitate și mortalitate a firmelor este esențială pentru înțelegerea sănătății economice a unei țări. În România, diferența dintre rata natalității și cea a mortalității a fost de 3,78 puncte procentuale, un rezultat mult mai ridicat comparativ cu diferența de 1,2 puncte procentuale observată la nivel european. Această disparitate reflectă un dinamism de intrare în piață, dar și o nevoie de politici publice care să faciliteze creșterea sustenabilă.