În primele opt luni ale anului curent, numărul entităților care au intrat în insolvență a ajuns la 4.782 de firme și persoane fizice autorizate. Această cifră reprezintă o creștere de aproape 5% față de perioada aceeași din anul precedent. Analiza realizată de Sierra Quadrant indică faptul că primul semestru a fost cel mai slab din ultimii opt ani, înregistrând 3.855 de proceduri noi, ceea ce reprezintă o majorare de 12,4%.
Evoluția datelor arată o accelerare semnificativă în luna septembrie, când au fost deschise 869 de dosare, cel mai înalt nivel lunar din ultimii ani. După o vară mai calmă, în august s-au înregistrat doar 357 de cazuri noi. Dacă acest ritm de creștere va continua, experții estimează că în anul 2026 numărul total de insolvențe ar putea depăși pragul de 7.000 de unități, cu un vârf de presiune anticipat la începutul anului 2027.
Contextul economic este marcat de scăderea PIB-ului în primul semestru și de o reducere de 5,7% a vânzărilor din comerțul cu amănuntul. Inflația a depășit pragul de 10% la începutul verii, iar consumul gospodăriilor a scăzut cu 2,5%. Companiile se confruntă cu o situație dificilă, fiind întreținute între clienți care cumpără mai puțin și costuri operaționale care continuă să crească constant.
Sectorul energetic reprezintă un factor critic de risc pentru perioada de iarnă, fiind sezonul cu cel mai mare consum. Prețurile la energie sunt ridicate, contractele pentru iarna 2026–2027 fiind tranzacționate în jurul a 380 de lei pe MWh pentru gaze. La electricitate, prețurile pentru primul trimestru din 2027 sunt estimate între 861 și 905 lei pe MWh, ceea ce poate decide supraviețuirea unor fabrici mici sau a restaurantelor.
Insolvențele sunt concentrate în cinci sectoare, comerțul și construcțiile fiind cele mai afectate, cu 1.082 și 1.044 de cazuri înregistrate. În sectorul HoReCa, numărul insolvențelor a crescut spectaculos cu 233%, în timp ce transportul rutier de mărfuri a înregistrat o creștere de 73%. La nivel regional, județele Vaslui, Bistrița-Năsăud și Vrancea au cele mai mari creșteri, în timp ce regiunile cu economii sofisticate, precum Cluj sau Timiș, au înregistrat scăderi.
Situația financiară a companiilor este agravată de faptul că creditul bancar reprezintă doar aproximativ 20% din PIB, un nivel mult sub media Uniunii Europii. Această lipsă de finanțare externă face ca multe firme să se împrumute indirect prin amânarea plăților către furnizori. În acest context, rata creditelor neperformante la companiile nefinanciare a urcat la 5,6%, fiind de două ori mai mare decât media întregului sistem bancar.