Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF) a solicitat oficial revizuirea regimului de contribuții sociale aplicabile contractelor de muncă part-time. Această propunere vine într-un moment economic dificil, în contextul în care proiectul de rectificare bugetară pentru anul 2026 se bazează pe o contracție economică de 0,4%. În acest scenariu, veniturile estimate provenite din impozitul pe salarii au suferit o diminuare de aproximativ 488 de milioane de lei.
Organizația argumentează că sistemul fiscal actual poate descuraja angajarea legală a persoanelor care nu pot lucra cu normă întreagă. În prezent, angajatorii care încheie contracte cu timp parțial trebuie să plătească o diferență între contribuțiile calculate pe venitul real și cele raportate la baza minimă stabilită prin lege. Conform CONAF, această obligație impune costuri suplimentare care limitează oportunitățile de angajare, afectând în special persoanele care încearcă să revină pe piața muncii.
Președintele fondator al CONAF, Cristina Chiriac, a subliniat că România reclamă lipsa forței de muncă, dar nu examinează regulile care îngreunează accesul la locuri de muncă. Ea a menționat că o femeie care revine după o perioadă de inactivitate poate avea nevoie de doar patru ore de lucru pe zi. Totuși, fiscalitatea introduce un cost suplimentar calculat pe o bază mai mare decât salariul efectiv înregistrat de angajat.
Cristina Chiriac a precizat că reforma propusă nu vizează combaterea muncii subdeclarate, ci distincția între fraudă și angajările legale. Ea susține că contractele part-time fictive afectează bugetul și concurența, dar politicile fiscale trebuie să poată identifica formele legitime de muncă. CONAF propune o evaluare comparativă între costul regulilor actuale și efectele unei reforme asupra ocupării forței de muncă și a veniturilor viitoare.
Pentru a implementa aceste schimbări, CONAF a trimis către Ministerul Finanțelor, Ministerul Muncii și Parlamentul cinci direcții concrete. Acestea includ revizuirea contribuțiilor minime, monitorizarea efectelor reformei la intervale de 6, 12 și 24 de luni, precum și implementarea unor controale bazate pe risc pentru combaterea muncii subdeclarate. Organizația recomandă, de asemenea, protejarea drepturilor sociale ale salariaților și evaluarea impactului fiscal asupra ocupării.
Propunerea de reformă este susținută de date internaționale, precum raportul OECD Economic Surveys: Romania 2026, care indică faptul că aproximativ 2% dintre femeile și bărbații ocupați din România lucrează cu timp parțial. OECD recomandă facilitarea contractelor part-time, identificând regimul contribuțiilor minime ca fiind unul dintre factorii care limitează flexibilitatea pieței de muncă din țară.