Autoritățile fiscale din România monitorizează deja în mod activ persoanele cu averi mari prin intermediul unor structuri specializate. În cadrul ANAF funcționează Direcția Generală Control Venituri Persoane Fizice (DGCVPF), o unitate dedicată verificării situației fiscale personale. Această structură vizează în mod specific persoanele rezidente fiscal în România care dețin o avere estimată de peste 25 de milioane euro, asigurând un control riguros asupra acestor contribuabili.
Activitatea desfășurată de DGCVPF cuprinde atât verificări documentare pentru situații fiscale punctuale, cât și analize complexe ale situației fiscale personale. Prin aceste proceduri, autoritățile urmăresc să determine dacă există o concordanță reală între veniturile declarate de contribuabili, patrimoniul deținut de aceștia și situația lor fiscală generală. Acest proces de analiză este esențial pentru identificarea eventualelor discrepanțe dintre bogăția reală și datele raportate la stat.
Datele recente publicate de ANAF arată că, în primul semestru al anului 2026, au fost analizate informații aferente perioadei 2020-2024. Scopul acestor analize a fost identificarea persoanelor care prezintă un risc de neconformare la declararea veniturilor impozabile. În urma acestor acțiuni, au fost transmise 313 notificări de conformare, incluzând și persoane fizice cu averi mari, în timp ce pentru 571 de persoane fizice au fost deja planificate acțiuni de control.
La nivel european, subiectul taxării averilor este intens dezbătut, conform unui studiu al Comisiei Europene din aprilie 2026. Documentul evidențiază faptul că, deși averea privată în Uniunea Europeană a crescut semnificativ în ultimele trei decenii, taxele pe avere nu generează venituri fiscale relevante în majoritatea statelor membre. Acest lucru se datorează pragurilor ridicate, facilităților, scutirilor și regimurilor fiscale preferențiale care limitează baza de impozitare.
Parlamentul European este, de asemenea, implicat în aceste discuții, având pe agendă abordări privind taxarea persoanelor cu averi foarte mari. La data de 12 octombrie 2026, europarlamentari și membri ai parlamentelor naționale au analizat dificultățile legate de evaluarea activelor deținute în mai multe jurisdicții. Discuțiile vizează mobilitatea capitalului, schimbarea rezidenței fiscale și necesitatea cooperării internaționale, contribuind la lucrările Subcomisiei pentru chestiuni fiscale (FISC).
Monitorizarea strictă a veniturilor și a patrimoniului se înscrie într-un context macroeconomic în care indicatorii de stabilitate sunt urmăriți atent. De exemplu, în cursul anului 2026, s-a observat că deficitul bugetar a scăzut la 3,81% din PIB după primele nouă luni, în condițiile în care investițiile au depășit pragul de 107 miliarde de lei.