Autoritățile române au prezentat luni, 2 noiembrie, noile imagini cu Coiful de la Coțofenești, un artefact de aproximativ 2.400 de ani. Obiectul a fost recuperat în aprilie, după ce fusese furat din Muzeul Drents din Assen în anul 2025. În prezent, piesa trece printr-un proces complex de restaurare, fiind necesară îndepărtarea deformărilor suferite în timpul furtului pentru a putea fi expusă din nou publicului.
Evenimentul de prezentare a avut loc la Muzeul Național de Istorie a României, în prezența ministrei Culturii, Ioana Ciocan, și a vicepremierului Marian Neacșu. Restaurarea este coordonată de specialistul Alexandru Dozsa, care a participat și la primele examinări efectuate în Olanda imediat după recuperarea obiectului. O echipă formată din aproximativ 10 specialiști români și olandezi lucrează la evaluarea și refacerea acestui obiect de o valoare istorică extrem de mare.
Procesul de restaurare este structurat în trei etape distincte, începând cu îndepărtarea controlată a materialelor de la intervențiile trecute, precum reziduurile de rășină epoxidică. Etapa a doua vizează corectarea deformărilor prin utilizarea unor suporturi personalizate și a unor dispozitive cu reglaj micrometric, pentru a controla presiunea asupra metalului. Ultima etapă se concentrează pe consolidarea structurii, inclusiv la zona protecției pentru ceafă, a urechii stângi și reatașarea obrăzarului drept.
Obiectivul oficial stabilit de autorități este ca acest coif să revină în circuitul expozițional la Ziua Culturii Naționale, pe 15 ianuarie 2027. Ioana Ciocan a menționat că directorul de la Muzeul Național de Istorie a României, Cornel Ilie, a oferit asigurări privind acest termen. Ministra a subliniat importanța muncii oamenilor din acest domeniu fragil, care permit supraviețuirea patrimoniului nostru istoric prin expertiză și dedicare.
Vicepremierul Marian Neacșu a declarat că eforturile de recuperare continuă și pentru restul lotului furat din Olanda. Din setul de obiecte dispărut făceau parte coiful și trei brățări dacice de aur, însă doar două brățări au fost recuperate și reintroduse deja în expoziții. Autoritățile urmăresc recuperarea celei de-a treia brățări care încă lipsește, promițând că vor depune toate eforturile necesare pentru a aduce acest obiect în patrimoniul național.
Recuperarea acestor piese de aur reprezintă un moment important pentru protecția patrimoniului cultural românesc, aflat adesea în situații vulnerabile. Obiectele de aur dacice sunt considerate piese unice de importanță istorică, iar recuperarea lor din străinătate necesită coordonare între instituțiile de cultură și autoritățile diplomatice pentru a asigura integritatea pieselor de la întoarcere.