Statele membre NATO se pregătesc pentru cel mai pesimist scenariu în contextul alegerilor parlamentare din Statele Unite. Temerile aliaților vizează posibilele represalii ale lui Donald Trump în cazul unei înfrângeri electorale, moment în care acesta ar putea intensifica atacurile împotriva alianței. Diplomații europeni avertizează că un blocaj legislativ impus de Congres pe plan intern ar putea orienta liderul american către decizii bruște de politică externă, având libertate deplină ca comandant suprem.
Această evoluție ar putea implica retragerea a mii de soldați americani staționați în Europa, într-un moment în care democrații conduc în sondajele pentru Camera Reprezentanților și Senat. Cota de încredere a președintelui a atins un minim istoric, ceea ce accentuează tensiunile transatlantice deja vizibile după sistarea conexiunilor Starlink pentru Ucraina. Un înalt oficial european din domeniul apărării a declarat că președinții aflați în perioada de tranziție tind să combine frustrările cu aventurismul în politica externă.
În replică, Olivia Wales, secretară adjunctă de presă la Casa Albă, susține că Donald Trump a făcut mai mult pentru NATO decât oricine altcineva, menționând ținta de cheltuieli militare de 5% din PIB până în 2035. Totuși, oficialul a subliniat că președintele rămâne ferm pe poziția că aliații ar fi trebuit să fie alături de Statele Unite în războiul din Iran. Casa Albă pregătește, de asemenea, tăierea fondurilor comune NATO și blocarea programului PURL de achiziții de armament pentru Kiev.
În centrul preocupărilor se află revizuirea prezenței militare americane din Europa, planificată pentru luna decembrie, proces prin care Donald Trump urmărește mobilizarea bazei MAGA. Oana Lungescu, cercetătoare la Royal United Services Institute, avertizează că există riscul ca aceste aspecte să fie tratate ca parte a unui acord cu Putin. Jennifer Kavanagh, cercetătoare la Defense Priorities, a menționat că este puțin probabil ca nivelurile minime de efective să reziste unei analize juridice, deoarece administrația Trump a ignorat anterior orientările Congresului.
Deși legislația americană impune un efectiv minim de 76.000 de soldați pe continentul european, experții subliniază vulnerabilitatea acestor bariere în fața deciziilor Casei Albe. Dragan Krapović, ministrul apărării din Muntenegru, a afirmat că Congresul este cel care ia decizia finală cu privire la reducerea efectivelor. Totuși, scepticismul rămâne ridicat la nivel diplomatic, un reprezentant al alianței suflatând că este dificil să formulezi ipoteze cu succes atunci când decidenții nu par să ia decizii raționale.
Securitatea europeană depinde în mod critic de stabilitatea relațiilor dintre Washington și capitalele europene, în special în ceea ce privește capacitățile de apărare aeriană și logistică. O eventuală retragere a trupelor americane ar lăsa continentul într-o poziție de vulnerabilitate strategică majoră. În acest context, orice schimbare de politică externă din partea președintelui american poate altera echilibrul de putere și arhitectura de securitate stabilită de decenii de către NATO.