Comitetul Național pentru Situații de Urgență (CNSU) a decis prelungirea stării de alertă privind funcționarea Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă pentru o perioadă de 30 de zile. Această măsură a fost luată în contextul faptului că debitul Dunării rămâne mult sub mediile istorice, ceea ce afectează procesul de funcționare al centralei. Ministerul Energiei a confirmat că hotărârea privind această prelungire a fost publicată oficial în Monitorul Oficial miercuri seară.
Nivelul scăzut al Dunării la intrarea în țară reprezintă unul dintre motivele principale invocate în documentul oficial. Prognozele hidrologice indică faptul că, până la data de 4 noiembrie, debitul Dunării la secțiunea Baziaș ar putea crește până la 1.550 de metri cubi pe secundă. Totuși, această valoare este semnificativ mai mică decât mediile multianuale, care sunt de aproximativ 3.900 de metri cubi pe secundă în octombrie și 4.700 de metri cubi pe secundă în noiembrie.
Transelectrica a anunțat că va implementa măsuri necesare pentru a menține funcționarea Sistemului Electroenergetic Național în aceste condiții dificile. Strategia include creșterea producției din sursele disponibile și asigurarea importurilor de energie electrică pentru a compensa lipsa de producție locală. În cazul în care situația va deveni critică, autoritățile vor recurge la reducerea consumului de energie pentru a proteja stabilitatea întregului sistem energetic național.
Există însă o discrepanță între estimările oficiale și declarațiile ministrului Energiei, Dumitru Chisăliță, privind repornirea reactoarelor. În hotărârea CNSU se menționează imposibilitatea repunerii în funcțiune a ambelor unități, 1 și 2, în cursul lunii noiembrie 2026. Pe de altă parte, Dumitru Chisăliță a declarat că un termen de aproximativ două săptămâni ar putea fi realist pentru repornirea unui reactor, estimând că acest lucru ar putea avea loc în jurul datei de 15 noiembrie.
Situația este tensionată de faptul că Centrala Nuclearoelectrică Cernavodă asigură aproximativ 20% din producția de energie electrică a României. Unitatea 1 a fost oprită pe 28 iulie, iar centrala funcționează complet fără producție de la data de 13 august. Din cauza acestor indisponibilități, sistemul energetic se confruntă cu rezerve insuficiente pentru a acoperi cererea de energie în perioadele de vârf de consum.
Această criză a disponibilității de energie electrică apare într-un context economic marcat de prețuri ridicate. România a înregistrat recent cele mai mari prețuri la energia electrică din Uniunea Europeană, atingând 323 euro/MWh pe piața spot și valori de până la 500 euro în perioadele de seară.