Eurodeputata Diana Șoșoacă este vizată de o sesizare depusă la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, în urma unor declarații făcute în timpul unei vizite politice în județul Teleorman. Această acțiune juridică a fost inițiată de diverse organizații care consideră că afirmațiile liderului S.O.S. reprezintă un discurs al urii. Incidentul a fost relatat de eurodeputată în cadrul unei întâlniri cu reprezentanții partidului său din zona respectivă.
În timpul evenimentului din Teleorman, Diana Șoșoacă a povestit despre un incident petrecut la Paris, în care ar fi lovit două tinere de aproximativ 20 de ani. Eurodeputata a susținut că fetele se sărutau pe stradă și că ea a reacționat folosind o geantă mare, de aproximativ 10 kilograme, pe care o purta la ea. Ea a descris gestul prin care a lovit capetele celor două persoane cu geanta, menționând că a spus „Excusez-moi” după acțiune.
Asociația VULGAR a depus plângerea la CNCD, argumentând că gestul descris de eurodeputată constituie un discurs al urii. Inițiatorii petiției susțin că prin aceste declarații, Diana Șoșoacă lasă să se înțeleagă că persoanele lesbiene pot fi pedepsite fizic pe stradă fără a exista consecințe. Reprezentanții acestui organism au subliniat, de asemenea, că instigarea la violență nu poate fi justificată sau ascunsă prin exercitarea unei funcții publice.
Petiția împotriva eurodeputatei este susținută de un număr considerabil de organizații, printre care se numără Asociația (H) Brașov, eQuiVox, Identity.Education, Cluj – Hilltop Org, MozaiQ LGBT și Queer Sisterhood. Această acțiune este susținută și de o coaliție formată din alte 17 asociații. Toate aceste entități au semnat documentul pentru a solicita intervenția organelor specializate în urma declarațiilor controversate făcute de lidera S.O.S.
Declarațiile făcute de Diana Șoșoacă au fost marcate de un limbaj dur, eurodeputata afirmând că „nu e normal” și că „nu e de la Dumnezeu” ceea ce vedea. Ea a menționat că se deplasa spre spitalul unde se afla mama sa, purtând bagaje grele, moment în care a observat cele două persoane. Această relatare a fost folosită de asociațiile care au depus sesizarea pentru a demonstra o atitudine ostilă față de comunitatea LGBTQ+.
Această situație reflectă dificultățile cu care se confruntă persoanele din comunitatea LGBTQ+ în România, în contextul lipsei unei recunoașteri juridice pentru cuplurile de același sex. Conform unui raport oficial al ILGA-Europe, România ocupă ultimul loc la nivel european în ceea ce privește protecția legală a acestor persoane, evidențiind un cadru legislativ care nu oferă drepturi specifice acestui grup social.