Situația debitului Dunării, afectat de o secetă hidrologică extrem de pronunțată, ridică întrebări privind funcționarea Centralei de la Cernavodă. Roxana Bojariu, climatolog în cadrul Administrației Naționale de Meteorologie (ANM), a oferit detalii despre posibilitatea ca nivelul apei să revină la parametri normali. Deși se observă o ușoară creștere a debitului, procesul de refacere a resurselor de apă necesită timp și cantități semnificative de precipitații pentru a compensa deficitul actual.
Conform expertizei oferite de Roxana Bojariu, există șanse reale ca Dunărea să își recupereze debitul datorită precipitațiilor aduse de ciclonii mediteraneeni și atlantici. Acești cicloni influențează direct bazinul Dunării, însă procesul de refacere nu este instantaneu. Este necesar un interval de timp pentru ca apa să se transfere din zonele superioare și mijlocii ale fluviului către sectorul inferior, zona unde este amplasată Centrala de la Cernavodă.
În prezent, seceta hidrologică rămâne o problemă majoră, deoarece debitul Dunării la intrarea în țară este de aproximativ o treime din valoarea normală pentru această perioadă a anului. Chiar dacă datele recente indică o creștere a debitului la intrarea în România, acesta rămâne mult sub nivelul optim. Este nevoie de o perioadă cu precipitații constante și abundente pentru a „stinge” această secetă extremă care a lovit întreg bazinul.
Fenomenul de secetă nu este limitat doar la România, afectând numeroase zone din Europa, inclusiv bazinul Rinului. Roxana Bojariu a menționat că evenimentele meteorologice de tip sisteme de presiune joasă încep să aducă precipitații, ceea ce reprezintă un semn pozitiv. Totuși, echilibrarea debitului depinde de modul în care aceste sisteme de presiune joasă vor influența zonele superioare ale bazinului, permițând fluxului de apă să ajungă în sectorul inferior.
Pe lângă factorii meteorologici locali, climatologul a subliniat impactul fenomenului El Niño. Acesta ar putea atinge intensitatea sa maximă în luna decembrie, având potențialul de a depăși recordul stabilit în anul 2016. Acest fenomen global poate influența modelele de precipitații și temperaturile, aducând un grad suplimentar de incertitudine asupra evoluției condițiilor hidrologice și asupra modului în care se vor comporta resursele de apă în perioada următoare.
Monitorizarea debitului fluviilor este esențială pentru stabilitatea energetică, având în vedere importanța acestora pentru procesele de răcire ale reactoarelor nucleare. În contextul european, gestionarea resurselor de apă și a debitelor de la intrarea în țară reprezintă un factor critic pentru menținerea funcționării infrastructurii energetice majore, în condițiile unor schimbări climatice care afectează constant bazinul Dunării și alte artere hidrografice importante.