Premierul României, Luca Niculescu, a descris pasiunea sa profundă pentru lectură, o activitate care îi ocupă o parte semnificativă din universul său cultural încă de la vârsta de 5 ani. Această afinitate pentru cărți a început după o operație de amigdală, când a învățat să citească pe la vârsta de cinci ani, folosind basmele lui Wilhelm Hauff. Bunicul său a jucat un rol esențial în acest proces, învățându-l literele pentru a nu mai trebui să îi citească el povești în mod constant.
În tinerețe, intensitatea lecturilor sale i-a cauzat probleme administrative serioase în capitală. Luca Niculescu a mărturit că, pe măsură ce descopertea autori de care se atașa, refuza să returneze volumele împrumutate de la bibliotecile publice. Din acest motiv, la vârsta de 13 ani, acesta a ajuns pe lista neagră a majorității bibliotecilor din București. Pentru a putea continua să citească, era nevoit să își oblige frații să facă abonamente pe numele lor, astfel încât să poată accesa noile titluri.
Parcursul său literar a fost marcat de o curiozitate extremă, ajungând chiar să rateze un examen la facultate în timpul studiilor de la Strasbourg. Acest incident a avut loc deoarece nu s-a putut desprinde toată noaptea de la romanul „Ce mică-i lumea” scris de David Lodge. Pasiunea sa este atât de mare încât a reușit să atingă chiar și recorduri de citit, precum patru volume într-o singură zi, moment în care se afla internat în spital.
În prezent, preferințele sale literare s-au îndreptat către literatura contemporană, cu un accent deosebit pe autorii americani și britanici. Luca Niculescu apreciază scriitori precum Ian McEwan, Philip Roth sau David Lodge, menționând totodată că englezii și americanii au o capacitate remarcabilă de a spune povești. Totuși, el păstrează un respect profund pentru clasici, având în topul personal de opere „Străinul” de Albert Camus, „Mizerabilii” de Victor Hugo și „Maestrul și Margareta” de Mihai Bulgakov.
Pentru anul curent, premierul a oferit câteva recomandări de lectură specifice, incluzând lucrări de istorie socială și politică. Printre titlurile menționate se numără „Istoria orbilor. România în război, 1940–1945” de Alina Pavelescu și Șerban-Liviu Pavelescu, precum și studiul despre lideri scris de Jared Diamond, intitulat „Profits, Prophets, Coaches and Kings”. De asemenea, a recomandat „Note. Relatări” de Camil Demetrescu, o lucrare biografică despre diplomatul care a participat la evenimentele din august 1944.
În sistemul de gestionare a bibliotecilor din România, regulile de returnare a cărților sunt esențiale pentru menținerea fluxului de împrumuturi. Bibliotecile publice aplică penalități sau restricții de acces pentru utilizatorii care nu respectă termenele de returnare, o practică menită să asigure disponibilitatea materialelor pentru întreaga comunitate. Această structură administrativă este vitală pentru funcționarea instituțiilor de cultură care gestionează patrimoniul literar național și internațional.