În noaptea de sâmbătă spre duminică, România trece oficial la ora de iarnă, moment în care ceasurile sunt reglate cu o oră înapoi. Această schimbare înseamnă că ziua de duminică va avea o durată de 25 de ore. Practica schimbării orei a apărut inițial în timpul Primului Război Mondial, ca o măsură de raționalizare a resurselor de cărbune, având scopul de a reduce consumul de energie necesar pentru iluminat în perioada conflictului.
Deși există mitul conform căruia această măsură a fost introdusă pentru a ajuta agricultorii, realitatea este diferită. Fermierii își organizează activitățile în funcție de lumina soarelui, nu de indicarea ceasului, fapt ce a dus la opoziția lor față de această impunere. În Statele Unite, agricultorii au purtat lupte pentru a opri această practică, considerând-o o decizie a orașelor asupra mediului rural. Schimbarea orei nu modifică durata zilei, ci doar orele de răsărit și apus.
Istoria schimbării orei include și propuneri neașteptate, precum cele ale lui Benjamin Franklin, care a trimis o scrisoare satirică în Franța pentru a sugera trezirea timpurie a oamenilor. Mai serioase propuneri au venit de la George Vernon Hudson, un specialist în insecte, și William Willett, care doreau mai mult timp pentru activități în aer liber. Totuși, implementarea reală a avut loc abia în 1916, când Germania și Austria au mutat ceasurile pentru a sprijini industria de război prin economisirea energiei.
O conexiune bizară cu industria de dulciuri a apărut în anii '80, în Statele Unite, când producătorii de bomboane au cerut prelungirea orei de vară. Argumentul utilizat a fost că o lumină suplimentară ar asigura siguranța copiilor care merg din casă în casă pentru Halloween. În 1986, sub administrația lui Ronald Reagan, perioada orei de vară a fost extinsă la șapte luni, după o campanie de marketing care a costat doar 200 de dolari.
În prezent, Comisia Europeană consideră că economiile de energie generate de această practică sunt marginale, având în vedere utilizarea masivă a aparatelor electronice și a aerului condiționat. Deși Parlamentul European a votat abolirea schimbării sezoniere în 2019, propunerea rămâne blocată în Consiliu din cauza lipsei de acord între statele membre. Unele țări preferă ora de iarnă, în timp ce altele favorizează ora de vară, ceea ce complică procesul de unificare.
Schimbarea orei poate influența ritmul circadian, provocând oboseală sau dificultăți de concentrare. Există studii care leagă aceste tranziții de riscuri crescute de accidente rutiere sau probleme cardiovasculare, deși cauzalitatea este greu de demonstrat. În prezent, mari puteri precum China, Japonia sau Rusia au renunțat complet la această practică, iar multe țări de lângă Ecuator nu o aplică niciodată din cauza variațiilor minime de lumină.