Vineri s-au împlinit 11 ani de la tragedia din Colectiv, evenimentul tragic care a avut loc pe 30 octombrie 2015 în clubul din București. În urma incendiului survenit în timpul concertului „Goodby to Gravity”, 64 de persoane au pierit imediat, în timp ce a 65-a victimă a decedat doi ani mai târziu. În prezent, România se confruntă cu lipsa unor unități medicale de mari arși care să fie complet funcționale pentru tratarea unor astfel de cazuri.
Deși construcțiile pentru spitalele de mari arși din Târgu Mureș și Timișoara au fost finalizate, acestea nu pot fi utilizate încă. Unitățile se află în etapa de echipare și de operaționalizare, ceea ce înseamnă că nu sunt pregătite pentru primirea pacienților. Situația este critică în București, unde pentru adulți nu există nici măcar un proiect pentru un centru de mari arși, o problemă care se regăsește și în sudul sau în estul țării.
Singura unitate de specialitate pentru copii din capitală este centrul de la Spitalul „Grigore Alexandrescu”. Acesta este însă încă în proces de construcție, iar termenele estimate indică faptul că finalizarea acestuia ar putea avea loc abia anul viitor. În acest context, premierul Luca Niculescu a solicitat în cadrul unei ședințe de Guvern ca ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, să elaboreze un „calendar realist” pentru construcția unui centru de mari arși în București.
Pe plan juridic, dosarul Colectiv rămâne un subiect complex. Înalta Curte de Casație și Justiție a decis, în martie 2025, continuarea urmăririi penale, după ce Parchetul General în 2024 a emis o ordonanță de clasare. Al doilea dosar penal vizează condițiile din spitale și procedurile instituționale, incluzând transferul răniților și impactul infecțiilor nosocomiale asupra victimelor, fiind în continuare sub cercetare penală.
În cadrul ordonanței de clasare, Parchetul a susținut că declarațiile unor funcționari din sistemul medical au fost justificate. Aceștia au argumentat că Mecanismul de Protecție Civilă European nu putea oferi asistență suplimentară față de ce s-a rezolvat pe plan bilateral, deoarece la acea vreme nu exista o procedură specifică privind asistența medicală pentru pacienții mari arși. Această abordare juridică rămâne un punct central în analiza procedurilor de ajutorare.
Tragedia din clubul Colectiv a marcat un punct de cotitură în atenția publică asupra siguranței în spațiile de divertisment și a capacității sistemului de sănătate de a gestiona catastrofele. Evenimentul a generat un dezbatere amplă privind standardele de securitate și necesitatea unor unități medicale de specialitate capabile să ofere îngrijiri intensive într-un timp cât mai scurt după accidentele grave.