Un nou studiu sociologic desfășurat la nivel național în 2026 relevă faptul că aproximativ șase din zece medici rezidenți din România consideră că au nevoie de o pregătire suplimentară pentru a comunica mai eficient cu pacienții și aparținătorii acestora. Cercetarea, realizată de Colegiul Medicilor din România, analizează modul în care acești specialiști își evaluează competențele de comunicare, provocările întâmpinate în relația cu beneficiarii serviciilor medicale și nevoile lor specifice de formare profesională.
Rezultatele indică faptul că 63% dintre rezidenți își evaluează pozitiv abilitățile actuale de comunicare, însă doar 13,1% consideră că acestea sunt dezvoltate într-o măsură foarte mare. O parte semnificativă dintre participanți, respectiv 49,7%, aleg varianta că abilitățile lor sunt eficiente în mare măsură, în timp ce 30,4% dintre respondenți oferă un răspuns neutru la această evaluare. Această perspectivă arată o discrepanță între autoevaluarea generală și nivelul de expertiză avansată pe care medicii îl consideră deținut.
Nevoia de formare este extrem de pronunțată în anumite ramuri ale medicinei, precum Pediatria, oncologia, Psihiatria, Medicina de Familie și ATI. În aceste specialități, proporția răspunsurilor care indică o necesitate ridicată de pregătire depășește pragul de 65-70%. Această cerere crescută de competențe de comunicare este observată uniform în majoritatea centrelor din țară, ceea ce infirmă ipoteza că ar fi vorba despre o problemă de natură locală sau specifică unei anumite regiuni.
Analiza datelor arată diferențe semnificative între sexe, femeile medic rezident exprimând o nevoie de pregătire mai ridicată, cu un procent de 64,2%, față de 52% în cazul bărbaților. De asemenea, 32,8% dintre femei indică o nevoie foarte ridicată de formare, comparativ cu 25,2% dintre bărbați. În schimb, 26,2% dintre respondenții de sex masculin consideră că au o nevoie scăzută de pregătire, un procent de peste două ori mai mare decât cel înregistrat în rândul femeilor, care reprezintă 12,7%.
Cătălina Poiană, președintele Colegiului Medicilor din România, susține că integrarea unor cursuri de comunicare într-un format inovativ poate contribui la creșterea calității actului medical. Această măsură ar putea ajuta la prevenirea situațiilor conflictuale și la reducerea riscurilor asociate deficiențelor de comunicare. Conform declarațiilor sale, astfel de module, însoțite de metode obiective de evaluare și feedback periodic, ar putea consolida relația de încredere dintre medici, pacienți și aparținătorii acestora.
Pregătirea medicilor rezidenți se concentrează de obicei pe competențele clinice și cunoștințele teoretice necesare pentru diagnostic și tratament. Totuși, studiul subliniază că noile generații de medici încep să vadă comunicarea ca pe o componentă esențială a practicii medicale. Această evoluție reflectă o schimbare de paradigmă în care relația de încredere cu pacientul devine la fel de importantă ca abilitățile tehnice de tratare a bolilor.