Sociologul Gelu Duminică a oferit o analiză critică asupra modului în care societatea și sistemul reacționează la evenimentele tragice, marcând un deceniu de la incendiul de la Colectiv. Într-o postare publicată pe Facebook, specialistul a subliniat că adevărata lecție pe care ar trebui să o extragem din acest eveniment ține de consecințele nepăsării. Această reflecție vine într-un moment de marcare a unei date care a schimbat cursul social românesc.
Conform declarațiilor făcute de Gelu Duminică, promisiunile privind schimbarea sistemului nu s-au materializat, deoarece țara este încă guvernată de mentalitatea de tipul „merge și așa”. Sociologul observă că există o tendință de a evita aplicarea regulilor pe care cetățenii le cer de fapt altora. În acest context, siguranța este percepută în mod eronat ca fiind o cheltuială care nu merită investiția necesară pentru prevenirea accidentelor.
Analiza sa evidențiază faptul că instituțiile tind să reacționeze doar în momentele de criză, imediat după ce se produce un eveniment de amploare. Totuși, odată ce emoția publică se stinge, se revine la vechile practici și la lipsa de rigurozitate. Gelu Duminică menționează că tolerarea unor abateri mici oferă, în final, argumente care duc la producerea unor catastrofe majore, după care procesul se repetă fără nicio schimbare reală.
Sociologul susține că în România cultura improvizației rămâne mult mai puternică decât cultura responsabilității, ceea ce împiedică aplicarea lecțiilor învățate. Deși memoria victimelor este invocată frecvent în spațiul public, schimbările necesare sunt aplicate rar. Gelu Duminică afirmă că există o preferință pentru evitarea schimbărilor, motivată fie de un sentiment de superioritate, fie de o nepăsare generalizată, care ne face să credem că accidentele nu ne vor lovi.
Tragedia de la Colectiv a avut loc pe 30 octombrie 2015, când un incendiu devastator a izbucnit în clubul de divertisment. În urma acestui accident, 65 de tineri și-au pierdut viața, un eveniment care a generat o undă de șoc în întreaga țară. Această catastrofă a evidențiat vulnerabilitățile sistemelor de siguranță și a declanșat un val de proteste care au cerut reforme profunde în administrația publică.
Evenimentul de la Colectiv a rămas un punct de cotitură în memoria colectivă a românilor, fiind un moment de pierdere extremă pentru o întreagă generație. De la acea dată, discuțiile despre siguranța publică și responsabilitatea instituțională au devenit teme recurente în dezbaterile politice și sociale din România, marcând începutul unei lupte constante pentru respectarea normelor de protecție.