Fenomenul de îmbătrânire a populației din România a cunoscut o accelerare semnificativă în ultimul an, conform datelor furnizate de INS. La data de 1 iulie 2026, numărul persoanelor vârstnice, cu vârsta de 65 de ani și peste, a ajuns la 4,08 milioane de unități. Această cifră depășește cu 39,2% numărul copiilor de cel mult 14 ani, care sunt în număr de doar 2,944 milioane de persoane.
Evoluția acestor indicatori demografici evidențiază o creștere a decalajului dintre cele două categorii de vârstă, care a depășit pragul de un milion de persoane. Din punct de vedere procentual, ponderea populației vârstnice a crescut cu 0,3 puncte procentuale, în timp ce ponderea persoanelor tinere, reprezentate de segmentul 0-14 ani, a scăzut cu 0,1 puncte procentuale. Această tendică reflectă o schimbare structurală în compoziția societății românești.
Indicele de îmbătrânire demografică a înregistrat, de asemenea, o creștere marcată în perioada analizată. Acesta a urcat de la valoarea de 135,4, înregistrată la 1 iulie 2025, la 139,2 persoane vârstnice la fiecare 100 de persoane tinere la 1 iulie 2026. Un alt indicator relevant este vârsta medie a populației, care a ajuns la 43,4 ani, o creștere de 0,3 ani față de perioada precedentă, în timp ce vârsta mediană a crescut cu 0,5 ani, ajungând la 44,5 ani.
Populația totală după domiciliu a scăzut cu 0,5% într-un singur an, ajungând la 21,558 milioane de persoane la 1 iulie 2026. Scăderea a fost mult mai vizibilă în mediul urban, unde numărul locuitorilor a scăzut cu 0,9%, la 11,881 milioane. În mediul rural, scăderea a fost minimă, de doar 0,02%, până la 9,677 milioane persoane. Din punct de vedere de gen, populația feminină a scăzut cu 54.300 de persoane, iar cea masculină cu 59.600.
Datele colectate de INS se referă la populația după domiciliu, ceea ce înseamnă că acestea includ și pe cetățenii români care locuiesc în străinătate, dar care nu și-au schimbat rezidența în documentele oficiale. Această metodologie permite o imagine mai amplă asupra numărului de persoane care mențin legătura administrativă cu România, chiar dacă s-au stabilit permanent în alte țări.
Schimbările demografice observate în România sunt parte dintr-un proces de tranziție statistică în care ponderea segmentelor de vârstă avansată crește constant. Această tendință este însoțită de o scădere a numărului total de locuitori și de o îmbătrânire a vârstei medii, factori care influențează direct structura socială și economică a țării pe termen lung.