Peste o mie de persoane au protestat în centrul capitalei, mărșinuind pe traseul Piața Universității, Piața Romană și Piața Victoriei, pentru a cere legalizarea parteneriatului civil. Manifestanții au solicitat Parlamentului adoptarea unei legi care să ofere protecție juridică atât cuplurilor heterosexuale, cât și celor de același sex. Această măsură este solicitată pentru persoanele care trăiesc împreună, dar nu sunt căsătorite, oferindu-le drepturi esențiale în viața de zi cu zi.
Organizatorii au declarat că au strâns peste 100.000 de semnături în sprijinul acestei inițiative cetățenești și le-au depus la Camera Deputaților pe 27 mai. După mai bine de cinci luni de la depunere, aceștia susțin că nu au primit niciun răspuns oficial din partea autorităților. Vlad Viski, director executiv al Asociației MozaiQ, a menționat că se împlinesc exact 157 de zile de când clasa politică ignoră această cerere, deși procesul de strângere a semnăturilor a fost realizat conform regulamentelor.
Problema este descrisă ca fiind una de viață și de moarte, deoarece lipsa protecției juridice afectează vizitele în spital, moștenirile, continuarea contractelor de chirie sau accesul la creditele bancare. România este una dintre ultimele trei țări din Uniunea Europeană, alături de Bulgaria și Slovacia, care nu recunoaște sub nicio formă cuplurile necăsătorite. Vlad Viski a subliniat că, deși parlamentarii recunosc în privat argumentele privind condamnarea de către CEDO, lipsește asumarea publică pentru proiectul legislativ.
Există riscul ca România să fie condamnată de CEDO și CJUE, ceea ce ar putea duce la plăți de până la un milion de euro pe zi. Vlad Viski a comparat situația cu cea din Ungaria și Polonia, unde la CJUE s-a ajuns la plata unor astfel de sume masive. În contextul deficitului bugetar actual, organizatorii consideră că plata unor amenzi de un milion de euro zilnic ar reprezenta o actă de iresponsabilitate din partea clasei politice.
Pentru ca proiectul să treacă de Parlament, este necesar sprijinul partidelor PSD, PNL și UDMR, deoarece USR arată deja deschidere pentru această inițiativă. Vlad Viski a solicitat o întâlnire cu lideri precum Ilie Bolojan, Sorin Grindeanu, Dominic Fritz și Kelemen Hunor pentru a rezolva această problemă. Manifestanții au declarat că nu cer privilegii, ci doar să fie tratați cu demnitate și în mod egal în cadrul societății române.
Această problemă juridică se încadrează într-un context european în care drepturile drepturilor civile sunt monitorizate strict de instituțiile de la Bruxelles. În alte state membre, precum Polonia, au existat condamnări care au stabilit necesitatea existenței acestor drepturi pentru a respecta standardele europene. Lipsa unei reglementări în România menține țara într-o poziție vulnerabilă în fața instanțelor internaționale, riscând sancțiuni financiare severe care pot afecta bugetul de stat.