Participanții la studiul observațional desfășurat de MedLife și Asociația Tășuleasa Social pe traseul Via Transilvanica au raportat schimbări semnificative de perspectivă după 10 zile de mers pe jos. Experiența, care a implicat parcurgerea unui traseu de cel puțin 150 de kilometri, a generat la subiecți o nouă viziune asupra propriilor capacități și a priorităților zilnice. Această etapă a cercetării explorează impactul psihologic și emoțional al efortului susținut în natură.
Unul dintre principalele efecte semnalate este creșterea încrederii în sine, participanții depășind îndoielile inițiale legate de efortul fizic necesar. Aceștia au descris satisfacția de a-și descoperi resursele personale și capacitatea de a finaliza un obiectiv asumat, ceea ce a dus la dorința de a menține o mișcare constantă. Experiența a oferit o dimensiune personală a provocării, transformând dificultățile în oportunități de autoevaluare.
Simplitatea a devenit un alt pilon central în mărturiile colectate, deoarece necesitatea de a purta totul într-un rucsac a redus percepția asupra obiectelor inutile. Această experiență de drumeție a pus în contrast rutina urbană, caracterizată de acumularea de responsabilități și preocupări cotidiene, cu nevoia de claritate. Participanții au început să reflecteze asupra a ceea ce este cu adevărat esențial în viața de zi cu zi, eliminând elementele care ocupă timpul fără beneficii reale.
În ceea ce privește ritmul vieții, mulți au raportat o nevoie de a încetini și de a aborda sarcinile cu mai multă răbdare și organizare. În loc de impulsul de a rezolva totul rapid, subiecții au manifestat intenția de a gestiona activitățile profesionale pas cu pas, evitând presiunea termenelor-limită. Totodată, mersul în grup a învățat participanții să renunțe parțial la control și să accepte ritmurile și perspectivele celor din jur.
Schimbările s-au extins și asupra relațiilor interpersonale, prin dezvoltarea unei deschideri mai mari către ceilalți și a unei atenții sporite la interacțiunile sociale. Experiența a oferit o senzație de libertate și prezență, oferind un contrast față de interacțiunile grăbite din marile orașe. De asemenea, participanții au exprimat dorința de a integra obiceiuri sănătoase precum un program de somn mai regulat, reducerea timpului în fața ecranelor și stabilirea unor limite mai clare între viața profesională și cea personală.
Cercetarea, bazată pe conceptul de „stres bun”, continuă prin analiza datelor medicale și a biomarkerilor colectați pentru a completa mărturiile subiective. Etapa de parcurgere a traseului s-a încheiat la finalul lunii septembrie, iar echipa de cercetare analizează acum datele psiho-emoționale. Rezultatele finale ale acestui studiu observațional sunt așteptate în luna noiembrie, oferind o imagine integrată asupra adaptării organismului la efort fizic și mental.