O infrastructură feroviară aflată în stare critică este descrisă într-un raport recent al Guvernului, care indică faptul că 70% din căile ferate din România trebuie schimbate de urgență. Situația actuală este descrisă ca fiind rezultatul unei ignorări constante a rețelei de transport de aproximativ 35 de ani, de la Revoluție până în prezent. În stațiile CFR se întâlnește un peisaj marcat de șine crăpate, ruginite sau chiar sustrase, ceea ce transformă anumite zone în puncte de risc major.
Evoluția degradării rețelei feroviare arată o creștere alarmantă a uzurii tehnice în ultimele decenii. În anul 1990, doar 10% dintre căile ferate erau considerate uzate, însă acest procent a urcat la 40% în anul 2010. Conform datelor, în anul 2025 starea infrastructurii a atins pragul de 70% de șine necesar de înlocuit. Autoritățile intenționează să rezolve această problemă într-un interval de 5 ani, încercând să reconstruiască ceea ce a fost neglijat pe parcursul a trei și jumătate de decenii.
Deși starea șinelor este comparată cu o bombă cu ceas, experții din domeniu susțin că riscul de accidente similare cu cele din Spania este redus. Această siguranță este asigurată prin aplicarea unor limite stricte de viteză pentru locomotive. Rodrigo Maxim, lider sindical CFR, explică faptul că, pe măsură ce infrastructura se degradează, restricțiile de viteză devin tot mai severe. Acestea au scăzut de la 70 km/h la doar 30 km/h, ceea ce încetinește considerabil circulația trenurilor.
Problema financiară rămâne un obstacol major în procesul de modernizare a căilor ferate. Conform strategiei aplicate în perioada 2021-2025, finanțarea care a fost efectiv asigurată a reprezentat doar 45,76% din necesarul estimat pentru rețea. Pentru a aborda această criză, CFR Infrastructură a publicat recent o licitație pentru repararea unei părți semnificative din rețea. Contractul respectiv este planificat să acopere o perioadă de 4 ani, cu o investiție de aproape 1 miliard de euro din partea statului.
Subfinanțarea cronică a sectorului feroviar a dus la o scădere drastică a performanței transportului de pasageri și marfă. În trecut, investițiile au fost insuficiente pentru a menține standardele de siguranță și viteză necesare unei rețele moderne. Această lipsă de resurse a transformat întreținerea de rutină într-o provocare imensă, forțând operatorii să utilizeze măsuri de limitare a vitezei pentru a evita incidentele tehnice pe șinele uzate sau defecte.
Degradarea infrastructurii de transport este o problemă structurală ce afectează capacitatea de mobilitate a întregii țări. În contextul în care bugetele alocate nu au acoperit nevoile reale în ultimii ani, reconstrucția necesită un efort financiar masiv și o planificare pe termen lung. Fără o investiție sustenabilă, viteza de circulație a trenurilor va continua să scadă, afectând eficiența transportului feroviar față de alte modalități de deplasare.