În România, o parte semnificativă dintre localitățile cu statut de oraș nu îndeplinesc criteriile demografice stabilite de legislația în vigoare. Din totalul de 216 orașe din țară, aproximativ 55% nu ating pragul minim de 10.000 de locuitori prevăzut de normele legale. Această situație pune sub semnul întrebării necesitatea menținerii statutului administrativ pentru numeroasele localități care funcționează în prezent sub acest prag demografic minim.
Conform Legii nr. 351/2001, care aprobă Planul de amenajare a teritoriului național, există criterii specifice pentru ca o localitate să fie considerată oraș. Pe lângă pragul de 10.000 de locuitori, legea impune condiții legate de ocuparea populației în activități neagricole, nivelul utilităților, serviciile medicale, educația, precum și dotările culturale și sportive. În prezent, 119 orașe din România se află sub acest prag demografic de 10.000 de persoane.
Analizele arată că multe dintre aceste orașe depind masiv de subvențiile de la bugetul de stat pentru a putea funcționa. De exemplu, orașul Murgeni, care are doar 6.800 de locuitori, estimează venituri de 55.000.000 de lei pentru anul 2025, însă 36.000.000 de lei din această sumă provin din subvenții statale. Această dependență reprezintă 65% din bugetul total al localității, care are în primărie 55 de angajați și 15 locuri vacante.
Cheltuielile cu personalul administrativ reprezintă o parte importantă din bugetele acestor localități mici. La Aleșd, primăria are 54 de angajați și 17 consilieri locali pentru o populație de 9.700 de locuitori, iar salariile reprezintă peste 8.000.000 de lei. La orașul Curtici, salariile de 12.500.000 de lei reprezintă un sfert din bugetul total, în condițiile în care localitatea funcționează cu un deficit, având cheltuieli de 41.000.000 de lei față de venituri de 33.000.000 de lei.
Situația financiară a orașului Buziaș este similară, având doar 6.800 de locuitori și un deficit prognozat de 1,7 milioane de lei pentru anul 2026. Bugetul de personal pentru Buziaș este estimat la 15 milioane de lei, ceea ce înseamnă aproximativ 3.000.000 de euro. Un caz aparte este Negru Vodă, care deși are un excedent de 2,1 milioane de lei, a reușit acest rezultat doar datorită unei subvenții de la Guvern de 2,5 milioane de lei.
Sistemul de amenajare a teritoriului național reglementează modul în care sunt distribuite funcțiile administrative pe teritoriul țării. Criteriile de demografică și de infrastructură sunt esențiale pentru a asigura eficiența cheltuielilor publice și pentru a menține un echilibru între resursele de la bugetul de stat și nevoile locale. Reorganizarea acestor unități administrative ar putea influența modul în care sunt gestionate fondurile pentru serviciile publice.