În România, dezbaterea privind restricționarea utilizării telefoanelor mobile în mediul școlar a căpătat un nou impuls prin proiectul de lege depus de deputata PNL Raluca Turcan. Această inițiativă legislativă, care se află în prezent în comisii, propune interzicerea dispozitivelor în școli și licee pentru a îmbunătăți concentrarea și timpul de învățare al elevilor. Deși legea actuală permite deja interzicerea utilizării telefonului în timpul orelor de curs, proiectul vizează o abordare mai amplă a disciplinei în instituțiile de învățământ.
Psihologii avertizează că implementarea unei interdicții nu este o soluție simplă, deoarece poate declanșa un fenomen de sevraj psihologic la copii. Flori-Ana Buzilă, coordonatoare al Departamentului Antibullying al Institutului pentru Studiul și Tratamentul Traumei, explică faptul că impactul depinde de relația preexistentă a elevului cu tehnologia. În timp ce unii folosesc dispozitivul doar pentru informare, alții dezvoltă o dependență care transformă telefonul într-un refugiu emoțional pentru a evita anxietatea socială sau lipsa de stimă de sine.
Din punct de vedere cognitiv, utilizarea constantă a telefoanelor fragmentează atenția elevilor prin fluxul de notificări și mesaje. Oana Calnegru, psiholog și psihoterapeut de familie, susține că eliminarea acestor factori distractori din timpul orelor de curs este o idee bună pentru a permite sedimentarea informației. Totuși, experta subliniază că telefonul funcționează ca o prelungire a utilizatorului, iar procesul de reorientare a atenției după o distragere necesită un efort suplimentar care afectează calitatea învățării.
Un alt aspect critic vizează socializarea în timpul pauzelor, momente care ar trebui să faciliteze dezvoltarea abilităților interpersonale. În prezent, multe pauze sunt ocupate de consumul individual de conținut digital, ceea ce reduce oportunitățile de interacțiune directă între elevi. Oana Calnegru menționează că, deși telefonul oferă o conexiune cu mediul exterior, acesta poate deveni o barieră care îi împiedică pe tineri să construiască relații reale și să gestioneze conflictele de grup în mediul fizic al școlii.
Studii internaționale, precum cel realizat de National Bureau of Economic Research (NBER) din SUA, indică faptul că beneficiile academice nu apar imediat. Cercetările arată că, în primii trei ani de la introducerea interdicțiilor, impactul asupra rezultatelor poate fi nul sau chiar negativ, în special la nivelul gimnazului. Abia după o perioadă de adaptare, când se stabilizează comportamentul și starea generală de bine, se pot observa îmbunătățiri semnificative, însă acestea necesită și metode de predare care să mențină interesul elevilor.
În contextul european, discuțiile despre reglementarea tehnologiei sunt frecvente, însă rezultatele variază considerabil în funcție de țară. În timp ce în Spania, Brazilia sau Norvegia s-au observat beneficii de comportament, în Suedia studiile nu au indicat efecte clare. Eficiența măsurii de interzicere depinde în mod crucial de implementarea unor strategii complementare, precum consilierea elevilor și utilizarea unor resurse digitale interactive în cadrul procesului de predare, pentru a acoperi nevoile de informare ale tinerilor.