Infrastructura de care depinde România pentru aprovizionarea cu apă, producția de energie și protecția împotriva inundațiilor se află sub o presiune extremă. Cele peste 2.000 de baraje și lacuri de acumulare din țară, care pot stoca peste 13 miliarde de metri cubi de apă, sunt afectate de degradări tehnice semnificative. Situația critică de la barajul Paltinu a evidențiat vulnerabilitatea sistemului național de gestionare a resurselor hidrice.
Majoritatea barajelor din România au peste 60 de ani, depășind durata de viață garantată de 25-30 de ani. Deși nu există riscuri iminente de colaps structural, multe echipamente interne nu mai funcționează conform parametrilor de proiectare. Consemptul este că resursele nu sunt utilizate eficient, iar lipsa reparațiilor capitale poate duce la costuri mai mari pentru potabilizare sau la sistarea furnizării de apă către populație.
La barajul Paltinu, o defecțiune survenită în iunie 2025 a declanșat un lanț de evenimente care a afectat peste 100.000 de oameni. Un cablu metalic subacvatic s-a rupt, provocând căderea unui capac metalic uriaș care a blocat golirea de fund a barajului. Această defecțiune a împiedicat evacuarea sedimentelor, ducând la colmatarea lacului și la blocarea prizei hidroelectrice de către aluviuni.
Situația este agravată de faptul că nivelul sedimentelor a crescut cu patru metri, atingând zona de intrare a apei în centrală. În lipsa unei soluții tehnice de deblocare, există riscul ca, în caz de viitură, lacul să nu mai poată prelua volumele suplimentare de apă. Sorin Rîndașu de la Apele Române a avertizat că, dacă vine o viitură puternică, se pot produce pagube mari prin inundații în aval.
Problemele de infrastructură sunt vizibile și la nivelul bazinelor de apă din zona Prahova, unde conductele sunt deteriorate. În cadrul gestionării acestora, Apele Române și ESZ Prahova au avut conflicte privind responsabilitatea pentru reparații. O conductă de 1.200 de metri a fost în stare de avarie încă din 2021, iar în ultimul an și jumătate au fost înlocuite doar 200 de metri, pierderea apei fiind masivă.
Problemele de mentenanță la baraje nu sunt fenomene izolate, ci rezultatul lipsei de investiții pe termen lung. Diana Buzoianu a subliniat că situația actuală este consecința deciziilor neimate în ultimii 20 de ani. Deși Guvernul a alocat peste 100 de milioane de lei pentru anumite amenajări, procesul de reparare a barajului Paltinu este complex și ar putea dura până la începutul anului 2028.