România se confruntă cu o situație alarmantă în care risipa alimentară este una dintre cele mai mari din Europa, în condițiile în care peste 27,4% din populația țării se află în risc de sărăcie sau excluziune socială. Această discrepanță între cantitățile de mâncare aruncate și necesitatea celor care nu au resurse este abordată de organizația Banca de Alimente. Aceasta încearcă să transforme surplusul comercial în mese calde pentru persoanele aflate în dificultate.
Mecanismul de salvare a alimentelor funcționează prin colectarea produselor care apar ca surplus în lanțul agroalimentar, de la producători la marile lanțuri de retail. Aceste surplusuri sunt generate din stocuri excedentare, produse cu ambalaje ușor deteriorate sau loturi care se apropie de data expirării, dar care rămân sigure pentru consum. Companiile partenere identifică aceste produse și le transmit către rețea, unde sunt preluate cu autoutilitare frigorifice și depozitate în condiții controlate pentru a menține calitatea.
Odată recepționate și verificate, produsele sunt distribuite gratuit către 910 organizații non-guvernamentale partenere, precum cantine sociale, centre de zi pentru copii sau cămine de bătrâni. Un exemplu de impact major este oferit de Fundația Emmaüs Iași, care a reușit să reducă costurile pentru mesele calde de la 12.000 de euro pentru trei luni la doar aproximativ 300 de lei pe lună pentru utilități. Această diferență a permis creșterea numărului de persoane ajutate de la 50 la 80 de persoane zilnic.
Eficiența acestui sistem de solidaritate este calculată printr-un raport matematic simplu: fiecare leu de sprijin financiar oferă un kilogram de hrană salvată, ceea ce echivalează cu două mese pentru persoanele vulnerabile. Romuald Bulai, Președintele Federației Băncilor pentru Alimente din România - FBAR, subliniază că lupta împotriva foamei nu necesită producerea de mai multe alimente, ci redirecționarea responsabilă a celor existente. Obiectivul este ca tot mai multe companii să aleagă donarea în locul irosirii resurselor.
Operatorii economici pot beneficia de facilități fiscale prin utilizarea cadrului legal actual, care include Legea nr. 217/2016 și Legea nr. 49/2024. Conform acestor reglementări, cheltuielile cu alimentele transferate sunt integral deductibile la calculul impozitului pe profit, iar transferul acestora este scutit de la ajustarea TVA-ului. Această structură juridică încurajează companiile din sectorul agricol, producție și distribuție să integreze donarea surplusului în rutina lor operațională zilnică, transformând deșeurile în sprijin concret.
Activitatea rețelei de Bănci pentru Alimente din România a început în 2016, cu prima unitate la București, și s-a extins la 9 Bănci Regionale. Până în iunie 2026, rețea a colectat peste 49.000 de tone de produse, dintre care peste 44.000 de tone sunt alimente salvate de la risipă. Aceste cantități s-au transformat în peste 96 de milioane de porții de hrană, distribuite către aproximativ 340.000 de persoane vulnerabile din întreaga țară.