România traversează o perioadă de declin demografic marcat de o scădere a numărului de nașteri și de un dezechilibru între generații. La 1 iulie, populația după domiciliu a fost de peste 21 de milioane de persoane, o valoare cu 0,5% mai mică față de anul precedent. Situația este agravată de faptul că numărul persoanelor de peste 65 de ani este cu aproape 40% mai mare decât cel al copiilor sub 15 ani, în condițiile în care țara are peste 4 milioane de vârstnici și doar 2,9 milioane de copii.
În ciuda acestui trend negativ, există regiuni care depășesc media națională în ceea ce privește natalitatea. Județul Sălaj ocupă primul loc în topul fertilității, având o rată de 1,80 conform datelor Eurostat. Suceava urmează imediat, fiind primul loc pe listă cu o rată de fertilitate de 1,81. Medicul obstetrică-ginecologie, Florin Borgovan, observă că în Sălaj există o dorință accentuată a tatăților de a avea copii, menționând totodată că numărul mamelor minore este într-o creștere îngrijorătoare.
În contrast cu zonele cu fertilitate ridicată, în județele precum Cluj rata de natalitate scade la 1,22. Tinerele din aceste zone aleg să amâne momentul primului copil din motive economice, prioritizând stabilitatea locului de muncă sau achiziția unui apartament. Medicul ginecolog Răzvan Ciurtea avertizează că această tendință de amânare a sarcinii crește riscul de infertilitate, deoarece vârsta mai înaintată aduce riscuri medicale legate de patologiile asociate procesului de sarcină și de naștere.
Cea mai scăzută rată de fertilitate din țară se înregistrează în județul Ilfov, unde aceasta este de doar 1,09. Sociologul Ioan Hosu explică acest fenomen prin polarizarea României, unde tradiția și religia influențează deciziile în anumite comunități, în timp ce în mediul urban costurile ridicate ale stilului de viață și cariera împiedică formarea unor familii numeroase. Această diferență de comportament demografic marchează o prăpastie între modelele de viață tradiționale și cele moderne.
La nivelul Uniunii Europene, rata fertilității a scăzut în 2024 la 1,34, cel mai mic nivel din ultimii peste 20 de ani. Bulgaria și Franța au înregistrat cele mai mari valori, cu 1,72 nașteri vii per femeie, în timp ce în Spania rata este de 1,10, iar în Malta de doar 1,01. În România, anul trecut s-au născut mai puțin de 146.000 de copii, cifra fiind cea mai mică din ultimul secol, iar tendința de scădere continuă și în primele luni ale acestui an.
Evoluția demografică a României reflectă o problemă structurală a societății, unde numărul de copii cu vârste între zero și patru ani reprezintă doar 3,9% din întreaga populație. Această scădere a natalității este însoțită de o îmbătrânire a populației, în care grupele de vârstă predominantă sunt cele cu vârste între 45 și 49 de ani, ceea ce modifică echilibrul dintre forța de muncă și numărul de persoane aflate în etapa de vârstnic.