Bloggerul american Sonny Side, care are o comunitate de peste 12 milioane de abonați pe platforma Youtube, a vizitat una dintre cele mai sărace zone din România. Destinația sa a fost cartierul Pata Rât din județul Cluj, o comunitate formată în principal din romi, situată în imediata apropiere de o fostă groapă de gunoi. Vizita sa a pus în evidență contrastul dintre acest ghetou și municipiul Cluj-Napoca, care este considerat unul dintre cele mai scumpe orașe din țară.
În timpul reportajului, Sonny Side a observat condițiile de locuire extrem de dificile din zona respectivă. Un ghid local i-a explicat că unele locuințe au o suprafață de doar 16 metri pătrați, în care pot locui până la zece persoane. Mai mult, unele case din acest sector nu beneficiază de nicio facilitate de bază, lipsind atât apa curentă, cât și toaletele. Bloggerul a declarat că acest ghetou nu reprezintă o alegere pentru nimeni și că este un loc în care oamenii nu ar dori să trăiască.
În ciuda sărăciei, Sonny Side a testat mâncarea locală preparată în casele din Pata Rât. Acesta a gustat o tocăniță de cartofi cu cârnați, ceapă, ardei, boia și pătrunjel, pregătită de Susana, mătușa ghidului său. Americanul a descris preparatul ca fiind foarte afumat și sărat, menționând că îi place modul în care pâinea absoarbe uleiul și grăsimea din cârnați. El a comparat mâncarea cu alte preparate est-europene, considerând-o mai bună, ieftină, sățioasă și plină de gust.
Situația economică a localnicilor este una critică, carnea de vită fiind un lux accesibil doar foarte rar. Susana a explicat că poate găti o tocăniță de vită doar o singură dată pe an, din cauza prețului ridicat al cărnii. Vizita a inclus și o întâlnire cu Dorin Cioabă, într-o reședință uriașă unde au fost servite preparate precum porc la proțap sau saramură de pui. La întrebarea despre diferențele sociale, Dorin Cioabă a susținut că are nevoie de un spațiu potrivit pentru a primi ambasadori și președinți.
Această zonă a fost afectată istoric de procese de evacuare forțată. În decembrie 2010, 76 de familii au fost evacuate de pe Strada Coastei, iar din acest număr, 40 de familii au primit locuințe în apropierea rampei de gunoi, în timp ce alte 36 de familii au rămas complet fără adăpost. Această realitate socială a modelat structura actuală a comunității de la Pata Rât, menținând populația într-un regim de supraviețuire permanentă.
Problemele de locuire și integrare socială din zonele marginalizate rămân teme complexe în România. Situația comunităților de la periferia marilor orașe evidențiază discrepanțele economice dintre zonele rezidențiale de lux și ghetourile de la marginea orașelor, unde accesul la infrastructura de bază este extrem de limitat pentru populația vulnerabilă.