Ministrul Alexandru Rogobete a declarat că noile fonduri alocate prin rectificarea bugetară permit funcționarea serviciilor medicale esențiale până la sfârșitul anului curent. Deși situația fiscală este considerată optimă pentru perioada imediat următoare, acesta a subliniat că subfinanțarea rămâne o problemă majoră a sistemului. Un aspect critic menționat de autor este restanța de aproximativ 4,5 miliarde de lei care persistă pentru plata concediilor medicale.
Alexandru Rogobete a criticat dur politicile de reducere a cheltuielilor implementate anterior de fostul premier Ilie Bolojan. Ministrul susține că aceste tăeri au afectat direct spitalele, programele naționale de sănătate și serviciile de urgență, ducând la o criză fără precedent în ultimii 10 ani. Conform acestui context, unitățile sanitare au întâmpinat dificultăți în asigurarea tratamentelor, unele spitale rămânând chiar fără medicamente necesare.
În ceea ce privește distribuția banilor, suma de 8,3 miliarde de lei primită la prima rectificare bugetară este împărțită între Ministerul Sănătății și Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Din acest total, 1,2 miliarde de lei revin Ministerului Sănătății. Această suplimentare este văzută de ministru ca o confirmare a faptului că necesarul financiar estimat inițial pentru sectoarele critice nu a fost exagerat.
Un exemplu concret de gestionare a bugetului este sectorul serviciilor de urgență, pentru care Alexandru Rogobete solicitase inițial 660 de milioane de lei. La începutul anului, zona de urgență a primit doar 440 de milioane de lei, o tăiere de peste 30% din cererea inițială. Ulterior, prin rectificarea bugetară, s-au revenit cu 200 de milioane de lei, suma care corespunde exact cu ceea ce fusese tăiat anterior.
Ministrul a insistat că serviciile medicale nu pot fi supuse unor reduceri uniforme, deoarece există domenii care necesită predictibilitate financiară absolută. Acestea includ unitățile de primiri urgențe (UPU), serviciile de ambulanță, secțiile de terapie intensivă (ATI) și sălile de operație. Alexandru Rogobete a menționat că nicio persoană nu poate estima cu exactitate numărul de pacienți care vor apărea în urgențe sau durata staționării acestora.
Sistemul de sănătate din România se confruntă cu o provocare structurală de finanțare care depășește ciclurile bugetare anuale. Deși rectificarea asigură acoperirea costurilor pentru tratamentele din programele naționale și plata serviciilor către spitale până la finalul anului, subfinanțarea rămâne o realitate. Această situație presupune o gestionare atentă a resurselor pentru a evita blocajele în zonele critice precum tratamentele pentru infarct sau AVC.