România ocupă poziția a treia la nivel european în rândul națiunilor care manifestă o preferință pentru populismul autoritar, conform unui raport amplu. Studiul a fost realizat de think tank-ul suedez Timbro împreună cu rețeaua europeană EPICENTER și a fost prezentat în România de către Institutul European pentru Studii Economice. Datele relevă faptul că aproximativ 32,6% dintre alegătorii europeni susțin în prezent un partid contestatar, acesta fiind cel mai înalt nivel înregistrat vreodată.
Analiza efectuată asupra a 76 de partide politice indică faptul că 18 dintre acestea sunt clasificate drept puternic autoritare. Această categorie de partide include grupări care au demonstrat, în perioada de guvernare, disponibilitatea de a slăbi independența justiției, de a îngrădina pluralismul media sau de a politiza instituțiile statului. În acest context, raportul subliniază că relațiile cu Rusia și cu Statele Unite au devenit noi linii de demarcație importante în rândul partidelor contestatare din Europa.
Evoluția politică europeană a suferit o transformare majoră față de perioada postbelică, când partidele mainstream deținau controlul. Până la sfârșitul anilor 1990, ponderea voturilor pentru partidele contestatare era stabilă în jur de 10%, în timp ce social-democrații, liberalii și conservatorii atrăgeau aproximativ nouă din zece alegători. După criza financiară globală, sprijinul pentru partidele contestatare s-a dublat, iar în ultimii trei ani acesta a depășit pentru prima dată pragul de 30%.
În ceea ce privește situația specifică din România, țara este descrisă ca având unul dintre cele mai volatile sisteme de partide din Europa Centrală și de Est. La alegerile parlamentare din 2024, peste jumătate din voturi au fost direcționate către partide incluse în categoria celor contestatare. Raportul menționează că partidele radicale și populiste au fost o constantă de la începutul anilor 1990, de la partenerii naționaliști de coaliție până la ascensiunea Alianței pentru Unirea Românilor (AUR).
Indicele analizează în detaliu patru partide românești: PSD, AUR, S.O.S. România și POT. Dintre acestea, AUR, S.O.S. România și POT fac parte din grupul celor 18 partide europene clasificate drept puternic autoritare. Studiul se bazează pe partide care au obținut cel puțin 1,0% din voturi la un scrutin parlamentar național, utilizând surse precum cercetări academice, documente de partid și relatări de presă pentru a clasifica partidele pe patru dimensiuni: politica economică, temele socioculturale, raportul la Uniunea Europeană și autoritarismul.
Fenomenul creșterii partidelor populiste în Europa este observat în mai multe democrații, în special în cele postcomuniste. În țări precum Bulgaria, Cehia, România, Italia și Slovacia, partidele contestatare atrag peste jumătate din voturi. Această tendință reflectă o schimbare de paradigmă în care partidele de stânga sau de dreapta radicală nu mai sunt simple outsideri, ci participă activ în guvernările naționale din numeroase state europene.