Ministrul Culturii, Ioana Ciocan, a inițiat un demers pentru ca titulatura funcției pe care o deține să fie adaptată în funcție de genul persoanei care o ocupă. Aceasta dorește ca, pe viitor, termenul de „ministră” să fie utilizat în loc de „ministru” atunci când funcția este deținută de o femeie. Pentru a oficializa această schimbare, Ioana Ciocan a solicitat deja un punct de vedere oficial din partea Institutului de Lingvistică.
Decizia de a promova utilizarea formei feminine are la bază dorința de a crește vizibilitatea femeilor în arena politică. Ioana Ciocan a susținut că numărul quite de femei în acest domeniu este redus și că este necesar să fie marcate eforturile acestora. „Cred că sunt atât de puține femei în politică, încât e necesar să fie clar că sunt femei și să le marcăm pe cele care fac acest efort suplimentar”, a declarat aceasta.
Propunerea a generat deja reacții în mediul online, unde unii utilizatori au criticat utilizarea termenului feminin. Ioana Ciocan a menționat că, deși DOOM3 indică faptul că utilizarea cuvântului „ministră” este colocvială, ea a ales să îl folosească. Totuși, pe rețelele sociale, mulți oameni au încercat să o corecteze, susținând că ar trebui să utilizeze forma masculină a funcției, indiferent de genul deținut de persoana respectivă.
Obiectivul principal al ministrului este ca această adaptare să fie inclusă și în actele oficiale de numire. Ioana Ciocan a explicat că a trimis o interogare către Institutul de Lingvistică pentru a vedea dacă feminizările pot fi făcute legal. Ea își dorește ca în decretul următorului ministru sau ministră, respectiv al 34-lea ministru al Culturii, să nu mai apară doar forma masculină, ci să fie adaptată în funcție de gen.
În prezent, Ioana Ciocan utilizează deja forma feminină în anumite documente ale Ministerului Culturii, însă situația este diferită pentru actele ultra-oficiale. Conform decretelor actuale, titulatura trebuie să rămână sub forma de „Ministrul Culturii”, fapt ce, conform declarațiilor sale, duce la o masculinizare forțată. Ea așteaptă un răspuns de la experți pentru a vedea dacă poate schimba această procedură în viitorul demersuri de numire.
În România, dezbaterea privind utilizarea formelor feminine pentru funcțiile publice este una de lungă durată, implicând adesea analize ale normelor de limbă și ale reglementărilor administrative. Utilizarea corectă a genului în documentele oficiale și în discursul public este un subiect care atinge atât aspecte de lingvistică, cât și de reprezentativitate socială în cadrul instituțiilor de stat.