Ema Prisca, specialistă în comunicare care a colaborat la campaniile electorale ale lui Nicușor Dan, susține că președintele are nevoie de o strategie mai clară de explicare a deciziilor sale. Aceasta consideră că obiectivele și miza activității sale politice nu sunt înțelese pe deplin de către public. Din această cauză, există o dificultate în comunicarea dintre lider și alegători, deși specialistul nu vede o ruptură masivă de încredere în relația cu electoratul.
Analiza efectuată de Ema Prisca subliniază că problema principală este modul în care oamenii percep activitatea președintelui. Ea explică faptul că în marketingul politic percepția publicului reprezintă un adevăr cu care politicianul trebuie să lucreze direct. Nicușor Dan se confruntă cu situația în care alegătorii nu înțeleg care este planul său sau ce dorește să realizeze. Această lipsă de claritate poate genera confuzie în rândul celor care urmăresc deciziile sale.
O altă problemă identificată este încercarea președintelui de a extinde audiența către un public mai conservator și mai religios. Această schimbare de direcție, menită să reducă rupturile din societate, nu a fost explicată în mod corespunzător susținătorilor tradiționali. Ema Prisca menționează că mii de voluntari au investit energie în campanii, iar această categorie are nevoie de o comunicare care să le facă să înțeleagă logica schimbării de abordare.
Specialistul observă că ritmul de lucru al lui Nicușor Dan poate intra în conflict cu așteptările publicului. Nicușor Dan tinde să înțeleagă mecanismele instituționale înainte de a acționa, o abordare care poate părea lentă pentru cei care doresc rezultate imediate. Această manieră de lucru nu a fost evidențiată în campania electorală, deoarece strategiile de imagine aleg doar anumite trăsături pentru a construi relația cu alegătorii.
În ceea ce privește mediul politic general, Ema Prisca afirmă că comunicarea reflectă modul de funcționare al partidelor. Dacă organizațiile sunt confruntaționale, discursul va fi polarizant, în timp ce un mediu infantil va produce o comunicare similară. Ea susține că România are nevoie de platforme noi și de o agendă de stânga care să abordeze problemele majorității populației. Această abordare ar trebui să se concentreze pe problemele reale ale oamenilor, nu doar pe cercurile intelectuale.
În contextul politicii internaționale, procesele de reformă și schimbarea liderilor sunt frecvente în diverse regiuni. De exemplu, în Parlamentul European, Manfred Weber a fost reelect pentru a cincea oară în funcția de președinte al Grupului PPE. Aceste dinamici de consolidare a leadership-ului în structurile politice internaționale oferă un cadru de comparație pentru evoluțiile din sistemul politic național și pentru modul în care partidele își gestionează stabilitatea și comunicarea.