Statul ungar a preluat controlul asupra a zeci de imobile istorice din Transilvania, utilizând companii și fundații finanțate direct de la Budapesta. Această strategie de achiziții a vizat în principal castele, hoteluri istorice și foste clădiri administrative, multe dintre acestea fiind într-o stare avansată de degradare. Printre proprietățile vizate se numără clădiri emblematice din orașe precum Oradea, Arad, Cluj-Napoca, Satu Mare și Baia Mare, implicând investiții de zeci de milioane de euro.
O componentă centrală în acest proces a fost compania de stat Manevi Zrt., fondată în 1997 și aflată sub autoritatea Ministerului Afacerilor Externe de la Budapesta. În anul 2021, această entitate a înființat în România societatea Manevi Pro Transilvania SRL, cu sediul la Satu Mare. Capitalul social al acestei companii a ajuns la peste 281,5 milioane de lei, ceea ce înseamnă aproximativ 57 de milioane de euro. Totodată, Ungaria a creat Fundația pentru Conservarea Patrimoniului Construit din Europa Centrală (KEÉÖMA), care a primit inițial peste șase miliarde de forinți.
Printre achizițiile importante se regăsește Hotelul Dacia din Satu Mare, cumpărat de compania ungară cu aproximativ patru milioane de euro. Lista proprietăților include și alte edificii precum Castelul Teleki din Baia Mare, Hotelul Corona din Sighetu Marmației, Hotelul Ferdinand din Hațeg sau Teatrul Vechi din Arad. Un caz specific a fost Castelul Wesselényi din Jibou, unde imobilul și terenul au fost cumpărate de Micro Vision Consult pentru 800.000 de euro, pentru a fi revândute ulterior către Manevi Zrt., tranzacție care a fost contestată de Consiliul Județean Sălaj.
Problema achizițiilor a apărut și din cauza modului în care autoritățile române au gestionat dreptul de preempțiune prevăzut de Legea 422/2001. Această lege permite statului sau autorităților locale să cumpere monumentele istorice în prim-plan, însă în numeroase cazuri acest drept nu a fost exercitat. Din acest motiv, clădirile au fost lăsate la dispoziția entităților finanțate de statul ungar. Lipsa de intervenție a fost înregistrată în situații în care instituțiile centrale sau locale nu au identificat sau finanțat necesarul pentru protejarea acestor monumente.
Viitorul acestor proprietăți este acum incert după schimbarea guvernului de la Budapesta. Guvernul condus de Péter Magyar a decis, în luna august, dizolvarea fundației KEÉÖMA și a altor structuri finanțate de stat. Această decizie vine pe fondul criticilor privind administrarea proprietăților, deoarece multe clădiri au rămas neutilizate sau degradate. Apare astfel o întrebare majoră privind sursele de finanțare necesare pentru reabilitarea și conservarea acestor imobile după ce structurile de gestionare au fost eliminate.
În România, protecția patrimoniului este reglementată prin cadrul legal al monumentelor istorice, unde statul deține prioritate în achiziție. Deși legislația prevede dreptul de preempțiune pentru Ministerul Culturii sau pentru administrațiile publice locale, aplicarea efectivă a acestui mecanism depinde de resursele financiare disponibile. Fără o strategie de finanțare și o monitorizare constantă a stării clădirilor, monumentele riscă să se degradeze indiferent de proprietarul de drept sau de intențiile de conservare.