Sute de mii de persoane au participat sâmbătă la demonstrații de amploare pe întreg teritoriul Franței, marcând o nouă etapă de instabilitate socială. Deși marșurile au început relativ calm în timpul zilei, situația a degenerat violent odată cu sosirea serii, în special în orașele Paris și Marsilia. Manifestanții au protestat împotriva scăderii puterii de cumpărare și a inegalităților sociale, provocând scene de violență care au necesitat intervenții masive ale forțelor de ordine.
Conform datelor oficiale furnizate de Ministerul de Interne, numărul participanților a ajuns la 410.000 de persoane la nivel național. Totuși, reprezentanții sindicatelor susțin că cifra reală este de două ori mai mare decât cea raportată de autorități. Cel mai important protest a avut loc în zona sud-estică a Capitalei franceze, unde peste 110.000 de oameni s-au adunat pentru a-și exprima nemulțumirea față de situația economică actuală a țării.
În Paris, tensiunile au explodat la finalul marșului, într-un context de temperaturi scăzute și ploaie. Un grup format din aproximativ 500 de tineri purtând cagule a atacat forțele de ordine, ceea ce a obligat poliția antirevoltă să utilizeze tunuri de apă și gaze lacrimogene pentru a dispersa mulțimea. În Marsilia, violența a luat o altă formă, tinerii incendind containere de gunoi pentru a bloca traficul și aruncând cu pietre și sticle în direcția polițiștilor.
Autoritățile au raportat acte de vandalism și jafuri în diverse orașe, inclusiv la două magazine de bijuterii din Marsilia. Scene de ciocniri s-au înregistrat și în localități precum Lyon, Bordeaux, Grenoble, Clermont-Ferrand, Lille, Rennes, Nantes și Toulouse. Ministrul de Interne, Laurent Nunez, a acuzat activiștii de extremă stânga și bandele criminale de încercarea de a provoca tulburări prin formarea unor grupuri cu risc ridicat care se desprind de coloana principală a protestului.
Pentru a gestiona aceste evenimente, Franța a mobilizat 70.000 de polițiști și jandarmi, un număr cu 10.000 de oameni mai mare decât cel utilizat în weekendul precedent. În Paris, atmosfera a fost comparată cu cea a unei stări de urgență, peste 20 de stații de metrou fiind închise, iar instituții culturale majore, precum Luvrul, Muzeul d'Orsay și Opera, au rămas închise pentru siguranță. Patronii din centru au fost nevoiți să își protejeze vitrinele cu panouri de lemn.
Această mișcare de protest a început luna trecută prin mici manifestări ale elevilor și studenților din suburbiile pariziene, care reclamau condițiile din școli. Ulterior, valul de nemulțumiri s-a extins rapid, transformându-se într-o revoltă socială împotriva politicilor economice ale guvernului. Fenomenul a început să inspire acțiuni similare și în alte țări europene, precum Belgia, Italia sau Albania, reflectând o tensiune socială crescută în regiune.