Guvernul Ungariei, sub conducerea premierului Peter Magyar, a anunțat că va publica miercuri lista cu numele a peste 50.000 de persoane care au fost agenți, colaboratori sau informatori ai serviciilor secrete. Aceste persoane au aparținut poliției politice din perioada dictaturii comuniste, desfășurată între anii 1945 și 1989. Autoritățile au avertizat cetățenii că mulți își vor regăsi rudele sau colegii de serviciu în aceste documente oficiale.
Ministrul coordonator al cancelariei premierului, Balint Ruff, a subliniat impactul emoțional al acestei decizii, menționând că multe familii vor fi întristate după ce documentele serviciilor secrete vor fi făcute publice. Datele provin din arhivele serviciilor de securitate internă ale regimului comunist. Experții estimează că rețeaua de informatori și colaboratori a acestor servicii de poliție politică era de aproximativ 150.000 de persoane, care își spionau adesea propriile familii sau prieteni.
Totuși, experții fac o precizare importantă: prezența unui nume pe această listă nu confirmă neapărat statutul de agent activ. Registrul include și tentativele de recrutare care au eșuat, precum și cazurile în care persoanele au fost constrânse să colaboreze prin șantaj sau amenințări la adresa lor sau a membrilor familiei. Există, de asemenea, situații în care colaborarea a fost doar mimată sau au fost redactate rapoarte false pentru a păcăli serviciile secrete.
Documentele care vor fi accesibile online miercuri vor conține numele persoanelor, activitatea acestora și identitatea recrutorilor. Procesul de dezvăluire va continua, deoarece în februarie 2027 urmează să fie publicate noi documente care vor detalia întreaga traiectorie a celor implicați. Arhiva Istorică a Securității Statului gestionează aceste materiale, deși o parte semnificativă din ele au fost distruse la sfârșitul anilor '90 sau imediat după căderea comunismului.
Fostul premier Viktor Orban a reacționat rapid, afirmând că serviciile secrete au încercat să îl recruteze ca informator în timpul stagiului său militar, dar el a refuzat. Orban a publicat pe Facebook documente din 1982 și de la sfârșitul anilor '80, susținând că, după refuzul său, el, soția sa și colegii opozanți au fost plasați sub supraveghere constantă, cu microfoane instalate chiar în locuințe sau la locurile de muncă.
Această mișare de dezvăluire a datelor este un eveniment major pentru Ungaria, deoarece țara nu a publicat niciodată oficial numele colaboratorilor poliției secrete din perioada comunistă. Deși în Polonia sau Republica Cehă au existat proceduri similare, în Ungaria cetățenii puteau consulta doar propriile dosare, fără a avea acces la informații despre foștii informatori sau despre alte persoane implicate în sistemul de securitate de atunci.