Guvernul Ungariei, condus de Peter Magyar, a decis deschiderea așa-numitelor „dosare ale informatorilor”, un pas care marchează o confruntare cu trecutul dictaturii socialiste. Această măsură, implementată simbolic pe data de 4 noiembrie, vizează publicarea registrelor care conțin numele persoanelor din rețeaua serviciilor de securitate maghiare. Documentele vor fi accesibile online, oferind cetățenilor posibilitatea de a vedea cine a colaborat cu regimul din perioada comunismului.
Decizia reprezintă o promisiune electorală a lui Peter Magyar și a partidului său, Tisza. Premierul a subliniat pe Facebook că această acțiune, deși este un subiect dificil și sensibil care va afecta numeroase familii, este esențială pentru o adevărată schimbare de regim. Publicarea acestor baze de date este considerată un eveniment istoric, având în vedere că, timp de peste trei decenii și jumătate, clasa politică și opinia publică au încercat să ajungă la un consens privind aceste arhive.
Procesul de deschidere a arhivelor este marcat de o opoziție istorică din partea unor forțe politice. Partidul Fidesz, condus de Viktor Orban, a votat în Parlament împotriva deschiderii acestor dosare de peste 30 de ori începând cu anul 2010. Anterior, deschiderea a fost blocată de primul șef de guvern postcomunist, Jozsef Antall, și de socialiștii din fostul partid comunist. Această rezistență a permis, în trecut, instrumentalizarea politică a unor informații compromițătoare despre lideri precum Peter Medgyessy.
Planul de publicare include accesul la „cartotecile 6”, fișe care conțin informații despre persoanele din rețea, și la „dosarele B” până la sfârșitul lunii februarie 2027. Se estimează că bazele de date ar putea cuprinde nume de la 50.000 la 60.000 de persoane, dintr-un total de până la 150.000 de informatori. Totuși, directorul ABTL, Gergo Bendeguz Cseh, a avertizat că documentele pot fi incomplete sau nereale, deoarece numeroase dosare au fost distruse în trecut.
Impactul social al acestei măsuri este unul masiv, deoarece poate dezvălui colaboratori din rândul elitei politice. Un exemplu menționat este Jozsef Horvath, fost angajat în structurile de reprimare a opoziției, care a ocupat ulterior funcții importante în timpul guvernării Orban. Deși unii istorici, precum Janos M. Rainer, consideră gestul mai degrabă simbolic în acest stadiu, alții, precum Krisztian Ungvary, susțin că Ungaria are nevoie de aceste dezbateri pentru a repara relația dintre societate și politică.
Istoria Ungariei este marcată de evenimente traumatice precum revoluția din 1956, moment în care invazia sovietică a pus capăt mișcărilor anticomuniste. După această perioadă, țara a cunoscut decenii de dictatură sub regimul cunoscut drept „comunismul gulașului”. Serviciile de securitate au jucat un rol crucial în menținerea puterii regimului prin metode brutale, lăsând în urmă un patrimoniu de documente care definesc relațiile de putere din perioada de după război.