Un schelet extrem de rar de Nanotyrannus a fost vândut marți, într-o licitație organizată de Sotheby’s la New York, pentru suma de 47,3 milioane de dolari. Această tranzacție transformă fosila într-una dintre cele mai scumpe din lume, fiind considerată al doilea cel mai valoros dinozaur vândut vreodată la o licitație. Procesul de vânzare a durat doar douăsprezece minute, în cadrul cărora șase ofertanți au concurat atât online, cât și prin telefon.
Obiectul licitat, poreclit „Jodi” în onoarea persoanei care a descoperit rămășițele în anul 2019, a depășit spectaculos orice prognoză financiară. Casa de licitații Sotheby’s estimase inițial că scheletul se va vinde într-un interval cuprins între 6 și 9 milioane de dolari. Deși identitatea cumpărătorului nu a fost făcută publică până în acest moment, rezultatul final a surprins piața prin valoarea sa imensă, depășind de zece ori estimările de la începutul procesului.
Fosila a fost descoperită de Jodi Pierson pe un teren privat din Formațiunea Hell Creek, situat în județul Garfield, Montana, în apropierea orașului Jordan. Scheletul este compus din aproximativ 191 de elemente osoase fosile și prezintă o lungime de 19,6 ft de la nas până la coadă. Înălțimea sa pe armătură este de aproximativ 9,6 ft, oferind o imagine impresionantă a acestui tiranozaurid carnivor, rapid și specializat, care a trăit în perioada Cretacicului.
Deși există ipoteze care susțin că ar fi vorba despre un T. rex adolescent, cercetările au demonstrat că Nanotyrannus este o specie distinctă. Această clasificare se bazează pe faptul că specimenul prezintă peste 150 de diferențe morfologice față de vărul său mult mai mare, Tyrannosaurus rex. Dinozaurul a trăit alături de această specie mai mare în urmă cu aproximativ 67 de milioane de ani, fiind un prădător adaptat mediului său de la sfârșitul Cretacicului.
Vânzarea a generat critici în rândul comunității științifice, experți precum Thomas R. Holtz Jr. exprimându-și îngrijorările privind astfel de tranzacții de milioane de dolari. Linda Ivany, profesoară la Universitatea din Syracuse, a subliniat că aceste fosile ar trebui să rămână în domeniul public pentru studiu și educație. Criticii menționează că sumele uriașe de bani folosite pentru achiziții pot pune în dificultate instituții precum Academia de Științe Naturale de la Drexel sau Muzeul de Istorie Naturală Sternberg.
În domeniul paleontologiei, achiziția de fosile de către colecționari privați reprezintă un subiect de dezbatere constantă între valoarea de piață și accesul academic. În timp ce licitațiile de tip Sotheby’s pot atinge sume record, comunitatea științifică avertizează că pierderea accesului la astfel de exemplare poate afecta cercetările asupra evoluției dinozaurilor. Acest conflict între piața de artă și necesitățile muzeelor rămâne o problemă structurală în conservarea patrimoniului geologic mondial.