La 15 ani de la momentul în care grupurile teroriste NSU a fost demascată, Germania continuă să gestioneze consecințele unei serii de crime rasiste. Grupurile Nationalsozialistischer Untergrund a executat zece persoane, inclusiv polițista Michèle Kiesewetter, în perioada cuprinsă între anul 2000 și 2007. Evenimentele au marcat profund societatea germană prin violența atentatelor și prin modul în care teroristii au reușit să acționeze sub radarul autorităților timp de mulți ani.
Seria de crime a început în septembrie 2000, când opt bărbați cu origini străine au fost uciși în mod similar, fiind executați de la o distanță mică. Printre victime s-a numărat și Halit Yozgat, împușcat pe 6 aprilie 2006 la Kassel, în landul Hessa, fiind a noua victimă a grupării. Ultima persoană ucisă a fost însă o femeie, polițista Michèle Kiesewetter, care a fost atacată pe 25 aprilie 2007 în orașul Heilbronn, din landul Baden-Württemberg.
Autodemascarea a avut loc pe 4 noiembrie 2011, când Beate Zschäpe a ales să se dezvăluie public, în timp ce ceilalți doi membri, Uwe Böhnhardt și Uwe Mundlos, au murit într-o autorulită incendiată după un jaf bancar eșuat la Eisenach. Aceștia au lăsat în urmă un videoclip macabru de revendicare, prin care se lăudau cu uciderea celor nouă bărbați din motive rasiste. Beate Zschäpe a fost condamnată la o pedeapsă lungă cu închisoarea, fiind singura teroristă de extremă dreapta care rămâne în detenție.
Recent, Tribunalul Regional Superior din Dresda a emis un verdict care a provocat indignarea familiilor victimelor, condamnând-o pe Susann Eminger la doi ani de închisoare cu suspendare. Deși aceasta a ajutat-o pe prietena sa Beate Zschäpe să folosească o identitate falsă, inclusiv cardul de asigurare medicală și cartea de identitate, instanța nu a putut demonstra că aceasta cunoștea detaliile despre crimele comise de NSU. Rudele victimelor consideră decizia scandaloasă, mai ales că și alți complice, precum André Eminger, au beneficiat de pedepse reduse.
În prezent, Germania se concentrează pe proiecte de memorializare, precum înființarea unui centru național de documentare la Nürnberg, unde NSU a ucis trei persoane. Bundestagul german discută încă de la anul 2024 despre acest centru, pentru care sunt prevăzute aproape nouă milioane de euro pentru amenajarea locului. Un alt proiect este monumentul de la strada Keup din Köln, dedicat celor 22 de persoane rănite într-un atentat cu bombă, însă lucrările nu pot începe înainte de anul 2030.
Discuțiile privind responsabilitatea statului și continuarea rasismului rămân centrale în procesul de documentare al acestui caz de extremă dreapta. Deși un centru de documentare funcționează deja la Chemnitz, directoarele acestuia subliniază că acesta nu poate înlocui nevoia de comemorare directă în comunitățile afectate de atentate. Procesul de asumare a acestui trecut rămâne unul lent și dificil pentru întregul sistem juridic și social german.