Tinerii din mai multe țări din vestul Europei au organizat proteste masive în ultimele luni, motivările fiind legate de creșterea costurilor și de măsurile de austeritate. În Franța, Belgia și Italia, manifestările au vizat probleme precum taxele universitare, prețul carburanților sau lipsa resurselor în educație. Deși motivele diferă de la o țară la alta, factorul financiar este prezent în toate aceste mișcări sociale, de la bugete strânse la chirii care devin imposibil de achitat.
În Franța, protestele au început la jumătatea lui septembrie, când profesorii unui liceu din Créteil au intrat în grevă, fiind urmată de alăturarea elevilor. Pe 17 octombrie, manifestările s-au extins la nivel național, implicând sindicate și „vestele galbene”, cu un număr de participanți estimat de autorități la 550.000 de oameni. Ministrul de Interne, Laurent Nuñez, a anunțat peste 1.800 de arestări, cifra ajungând ulterior la circa 2.400 de persoane, în contextul unor violențe care au inclus incendierea primăriei la Limoges.
Belgia francofonă a cunoscut o creștere semnificativă a taxelor universitare pentru anul 2026-2027, de la 835 la 1.194 de euro, ceea ce reprezintă o majorare de 43%. Această decizie a declanșat proteste în Louvain-la-Neuve și Namur, sub sloganul „Să mănânci sau să studiezi: 1.200 de euro, nu”. În Italia, protestele împotriva scumpirii carburanților și a taxelor au generat violențe la Milano, ducând la rănirea a peste 100 de polițiști. Guvernul condus de Giorgia Meloni a adoptat un decret care prevede responsabilitatea penală pentru persoanele de peste 14 ani.
Situația tinerilor din România este marcată de indicatori economici defavorabili, conform datelor Eurostat. Șomajul în rândul celor sub 25 de ani a ajuns la 30,8% în iunie 2026, o valoare aproape dublă față de media Uniunii Europene, care este de 15,4%. De asemenea, România deține cea mai mare rată din UE a tinerilor care nici nu lucrează, nici nu învață, cu 19,2% dintre cei cu vârste între 15 și 29 de ani. Această tendință de creștere a șomajului este observată de trei ani consecutivi în țară.
Problema locuințelor afectează sever tinerii români, 36,7% dintre cei cu vârsta între 25 și 34 de ani locuind încă cu părinții. Un segment de 12,7% dintre tinerii cu vârste între 20 și 29 de ani alocă peste 40% din venituri pentru chirie, o cifră de două ori și jumătate mai mare decât media totală a populației. În același timp, prețurile locuințelor au crescut cu 12,1% în trimestrul al doilea, în timp ce salariul mediu net de 5.688 de lei din august scade în termeni reali de 14 luni la rând.
Contextul economic european pune presiune pe stabilitatea socială, în condiții în care criza locuințelor este resimțită de tineri mai puternic decât de generațiile mai în vârstă. Raportul agenției Eurofound din decembrie 2025 subliniază că dificultățile financiare împiedică formarea propriilor gospodării. În acest cadru, Bruxelles-ul încearcă să implementeze un plan european pentru a asigura locuințe mai accesibile pentru această categorie de populație, încercând să atenueze impactul crizei asupra viitorului tinerilor.