Serbia traversează o perioadă de intensă agitație politică înaintea alegerilor din 25 octombrie, când președintele Aleksandar Vucic își propune să își prelungească mandatul de 12 ani de la putere. În acest context, activiștii, studenții protestatari și politicienii din opoziție descriu o situație de declin al libertății presei și o creștere a corupției. Criticii regimului susțin că opoziția este supusă unor amenințări sistematice, într-un climat politic marcat de o abordare tot mai autoritară a guvernării.
Unul dintre cazurile semnalate este cel al activistului Marko Marjanovic, un comentator vocal împotriva lui Aleksandar Vucic, care a fost ținut în izolare timp de două zile sub lumină puternică. Marjanovic a declarat că a fost îngrozit de această experiență, menționând că și în august 2025 a fost lovit de poliție în timpul protestelor. Acesta a criticat dur corupția și distrugerea valorilor din țară, fiind în același timp supus unor interdicții pe rețelele sociale pentru postările sale.
Libertatea presei în Serbia este sub presiune, fiind clasificată pe locul 104 din 180 de țări în Indicele mondial al libertății presei din 2026, conform Reporteri fără Frontiere. De asemenea, datele Fundației Slavko Curuvija indică faptul că Aleksandar Vucic a atacat verbal jurnaliștii și instituțiile media de cel puțin 182 de ori în primele nouă luni ale acestui an. Veran Matic, care conduce o comisie pentru siguranța jurnaliștilor, a raportat atacuri constante, inclusiv un incident în care un tânăr l-a atacat fizic în iunie.
Tehnologia este utilizată, conform unor organizații, pentru monitorizarea adversarilor politici prin programe de spionaj avansate. Jelena Kontic, membră a mișcării de protest, a susținut că telefonul ei a fost infectat cu programul Pegasus, fapt confirmat de testele criminalistice ale grupului Citizen Lab. Deși SHARE Foundation a raportat că 14 persoane au fost ținta unor astfel de programe, oficialii de la Agenția de Informații de Securitate a Serbiei au respins aceste acuzații, numindu-le „senzaționalism trivial”.
Violența polițienească a fost documentată și prin incidente de brutalitate asupra protestatarilor, precum cazul arhitectului Dusan Radovic. Acesta a fost lovit de ofiteri în orașul Valjevo în august anul trecut, fiind supus loviturilor cu picioarele și chiar călcat pe cap de către polițiști. Un raport realizat de dr. Djordje Alempijevic asupra acestui eveniment a concluzionat că leziunile suferite de cei 25 de persoane implicate nu au fost incidente izolate, ci demonstrează un model organizat de brutalitate și tortură.
Contextul politică sârb este marcat de o evoluție complexă a liderului Aleksandar Vucic, care a trecut de la Partidul Radical Sârb la dorința de aderare la Uniunea Europeană. Totuși, indicatorii de transparență rămân scăzuți, scorul Serbiei în Indicele de percepție a corupției al Transparency International din 2025 fiind cel mai mic din ultimele două decenii. Această situație coincide cu o organizare fără precedent a aripii prodemocratice, reprezentată de sute de candidați studenți.