Țările de Jos, Danemarca și Islanda sunt printre cele mai performante sisteme de pensii din lume, conform noilor date din raportul Marsh CFA Institute Global Pension Index. Analiza realizată pentru ediția din 2026 evidențiază faptul că aceste țări, alături de Singapore, Israel și Australia, au reușit să obțină calificativul A. Acest rating de top este acordat exclusiv sistemelor care reușesc să ofere beneficii adecvate cetățenilor, să rămână sustenabile pe termen lung și să demonstreze un nivel ridicat de integritate.
Evaluarea celor 55 de sisteme de pensii analizate, care acoperă aproximativ 66% din populația lumii, a indicat un scor mediu general de 65,3 puncte. Rezultatele scoase la lumină de acest document subliniază existența unor diferențe semnificative între diversele țări în ceea ce privește structura și performanța generală a sistemelor de venituri la pensionare. Autorii raportului subliniază în prefață că, pe măsură ce oamenii trăiesc mai mult și piața muncii se schimbă, presiunile asupra acestor sisteme sunt în continuă creștere.
Metodologia utilizată pentru calcularea scorului se bazează pe trei piloni esențiali care definesc calitatea unui sistem de pensii. Componenta privind adecvarea are o pondere de 40% și analizează nivelul beneficiilor, structura sistemului, economiile și sprijinul oferit de stat. Sustenabilitatea reprezintă 35% din scor, evaluând gradul de acoperire, activele, factorii demografici, cheltuielile și datoria publică, precum și creșterea economică. În cele din urmă, integritatea constituie 25% din evaluare, concentrându-se pe reglementare, guvernanță, protecția beneficiarilor și costurile de funcționare.
Ediția curentă a raportului include un capitol special care analizează impactul fenomenului de îmbătrânire a populației asupra stabilității financiară. Scăderea natalității și creșterea speranței de viață sunt factori care influențează direct perspectivele de creștere economică și modul în care pot fi finanțate pensiile. Printre direcțiile de reformă propuse se numără ajustarea vârstei de pensionare în funcție de starea de sănătate și de evoluția speranței de viață, precum și reducerea retragerilor premature din economiile destinate pensionării.
Raportul propune și alte măsuri strategice pentru a îmbunătăți veniturile la pensionare pe termen lung, precum extinderea participării la sistemele private de pensii. Se pune accent pe necesitatea îmbunătățirii guvernanței și a transparenței planurilor private, alături de stimularea economisirii individuale. De asemenea, sunt analizate metode prin care persoanele deja în vârstă pot fi încurajate să rămână active pe piața muncii, pentru a compensa presiunile demografice care afectează sistemele de protecție socială la nivel global.
Sistemele de pensii sunt supuse constant unor ajustări pentru a face față schimbărilor demografice globale. În contextul unei populații care îmbătrânește, guvernele caută echilibrul între sustenabilitatea datoriilor publice și oferirea unor beneficii care să asigure un nivel de trai decent. Evoluția acestor mecanisme de finanțare rămâne un subiect critic pentru stabilitatea economică a statelor, influențând direct capacitatea de economisire și planificarea financiară a cetățenilor pe parcursul întregii vieți.