Un studiu recent realizat în Polonia a evidențiat modul în care campaniile de marketing influențează percepția publicului asupra suplimentelor alimentare. Cercetătorii au observat că o parte semnificativă dintre consumatori confundă aceste produse cu medicamentele propriu-zise. Această confuzie duce la dezvoltarea unor așteptări nerealiste cu privire la efectele pe care suplimentele le pot avea asupra sănătății, fenomen atribuit direct mesajelor promovate în cadrul campaniilor publicitare.
Rezultatele cercetării, care au fost publicate în revista Nutrients, au implicat un grup de 400 de participanți cu vârste între 18 și 65 de ani. Aceștia au fost expuși unor reclame radio pentru produse destinate imunității, memoriei, somnului și controlului greutății, fiind ulterior întrebați despre efectele așteptate. Datele arată o lipsă alarmantă de informare, deoarece doar 5% dintre participanți au reușit să identifice corect suplimentele ca fiind produse din categoria alimentelor.
În schimb, peste 40% dintre persoanele din cadrul studiului au declarat că consideră suplimentele alimentare drept medicamente care pot fi achiziționate fără o prescripție medicală. Publicitatea exercită un impact major asupra modului în care este percepută eficacitatea acestor produse. Din punct de vedere al încrederii, cele mai mari așteptări au fost direcționate către suplimentele pentru sistemul imunitar, în timp ce cele destinate slăbitului au primit cel mai scăzut nivel de încredere.
Cercetătorii subliniază că persoanele care dețin cunoștințe despre diferențele dintre suplimente și medicamente manifestă o atitudine mult mai rezervată. Acești consumatori au așteptări mai realiste față de promisiunile făcute în reclame și nu sunt păcăliți de prezentările exagerate. Având în vedere extinderea rapidă a pieței, autorii consideră că este imperativă informarea corectă, deoarece multe reclame prezintă aceste produse ca soluții simple pentru probleme de sănătate complexe.
Deși mulți utilizatori presupun că produsele pentru starea de bine sunt evaluate la fel de riguros ca medicamentele, realitatea este diferită. În cadrul studiului s-a observat că publicitatea tinde să sugereze că suplimentele au efecte terapeutice comparabile cu cele ale medicamentelor. Această strategie de marketing contribuie la crearea unei impresii eronate, făcând ca oamenii să creadă că aceste produse pot preveni, trata sau vindeca anumite boli, deși nu sunt bazate pe studii demonstrate științific.
La nivel european, legislația stabilește clar că suplimentele alimentare sunt tratate ca produse alimentare, nu ca medicamente. Regulamentul european interzice prezentarea acestora ca având capacitatea de a trata sau vindeca boli. Spre deosebire de medicamente, în cazul suplimentelor alimentare, responsabilitatea utilizării lor revine exclusiv consumatorului, care trebuie să citească cu atenție etichetele și instrucțiunile de utilizare înainte de consum.