Serbia organizează duminică alegeri parlamentare anticipate, într-un moment marcat de o mișcare de protest studențească de amploare. Această mobilizare socială încearcă să îl înlăture de la putere pe liderul populist Aleksandar Vucic, care conduce țara de mult timp. Evenimentul electoral reprezintă cea mai mare provocare pentru regimul său din ultimul deceniu, pe măsură ce tensiunile dintre guvern și opoziția studențească cresc constant.
Protestele au început după decesul a 16 persoane în urma prăbușirii plafonului unei gări din orașul Novi Sad, în anul 2024. De atunci, studenții au cerut eradicarea corupției și combaterea autoritarismului, obținând un sprijin social extins. Grupul de studenți a prezentat o listă cu 250 de candidați, formată din profesori universitari, actori și fermieri, sub coordonarea cardiologului Ilija Srdanovic, având un focus pe reformarea învățământului.
Alegerile au început la ora locală 07:00, în orașe precum Belgrad și Novi Sad, unde s-au observat cozi neobișuit de lungi la secțiile de votare. Procesul de vot va dura până la ora locală 20:00, iar primele indicii despre rezultate sunt estimate pentru două ore mai târziu. Sondajele de opinie arată o competiție strânsă, cu Partidul Progresist Sârb (SNS) aflat pe primul loc cu 47%, față de 40% pentru grupul studenților.
Aleksandar Vucic, care a demisionat din funcția de președinte pentru a candida la postul de prim-ministru, rămâne un lider puternic în exercițiu. Acesta a promis creșterea pensiilor și a salariilor în sectorul public, precum și investiții în sănătate și subvenții pentru cuplurile tinere. Susținătorii săi îi recunosc modernizarea infrastructurii, prin construcția de autostrăzi, căi ferate, școli și spitale, considerând că acesta a scos țara din obscuritatea economică.
Pe plan extern, Aleksandar Vucic menține un echilibru între relațiile cu China și Rusia, fiind în același timp deschis către Uniunea Europeană. Totuși, relațiile cu UE s-au deteriorat din cauza lipsei reformelor judiciare și a corupției. Consiliul Europei a semnalat existența unei retorici ostile la adresa oponenților, în timp ce Ursula von der Leyen a condamnat evenimente publice care contravine valorilor europene, afectând parcursul de aderare al Serbiei.
Sistemul electoral din Serbia funcționează pe baza reprezentării proporționale pentru alegerea celor 250 de legislatori, utilizând metoda D'Hondt. Pentru a intra în parlament, listele electorale trebuie să obțină cel puțin 3% din voturi, cu excepția celor care reprezintă minoritățile naționale. O coaliție sau un partid are nevoie de minimum 126 de locuri pentru a asigura majoritatea necesară în formarea unui nou guvern.