Serbia organizează duminică alegeri parlamentare anticipate, după ce Vucic a convocat scrutinul în luna septembrie. Procesul de vot a început la ora locală 07:00, în orașe precum Belgrad și Novi Sad, unde s-au observat cozi neobișuit de lungi la secțiile de votare. Urnele rămân deschise până la ora locală 20:00, iar primele indicii oficiale despre rezultate sunt estimate că vor apărea aproximativ două ore după închiderea votului.
Această campanie electorală este marcată de o tensiune socială profundă, declanșată de protestele studențești care au durat aproape doi ani. Mișcarea de opoziție a luat amplu în urma tragediei din 2024, când 16 persoane au decedat în urma prăbușirii plafonului unei gări din Novi Sad. Studenții au reușit să obțină un sprijin social larg, solicitând eradicarea corupției și îmbunătățirea sistemului de învățământ, însă rămân mai rezervați în privința direcțiilor politice internaționale.
Pe de altă parte, Vucic, care a demisionat din funcția de președinte pentru a candida la postul de prim-ministru, se bazează pe un partid puternic, SNS. Acesta este situat pe primul loc în sondajul Ipsos, cu un procent de 47%, în timp ce grupul studenților este la 40%. Vucic promite investiții în sănătate, pensii și salarii mai mari, menținând în același timp un echilibru între relațiile cu China, Rusia și deschiderea către Uniunea Europeană.
Lista de candidați a studenților, deschisă de cardiologul Ilija Srdanovic, cuprinde 250 de persoane, printre care profesori, actori și fermieri. Aceștia au fost acuzate de Vucic că sunt finanțați de agenți străini din Croația și Muntenegru, o afirmație pe care opoziția o respinge categoric. În timp ce susținătorii liderului laudă modernizarea infrastructurii, manifestanții precum Bogdan Pavkovic cer schimbarea unui sistem pe care îl descriu ca fiind abominabil și bazat pe spionare.
Situația politică din Serbia este monitorizată atent de comunitatea internațională, în special de Uniunea Europeană, pe care relațiile cu aceasta au suferit o deteriorare. Consiliul Europei a semnalat prezența unei retorici ostile la adresa oponenților, iar președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a criticat evenimente organizate la Belgrad care contravin parcursului european al țării. Tensiunile dintre guvern și societatea civilă rămân punctul central al acestui scrutin.
Contextul european actual evidențiază o perioadă de instabilitate și schimbări în rutele logistice și de securitate, de la provocările din Marea Neagră la dinamica de la Marea Caspică. Aceste transformări geopolitice globale subliniază importanța stabilității interne în statele balcanice, care încearcă să navigheze între interesele marilor puteri și cerințele de reformă impuse de integrarea în structurile europene.