O mișcare studențească din Serbia a reușit să transforme o tragedie națională într-o forță politică capabilă să provoace guvernarea actuală. Totul a luat amplu după evenimentul tragic de la 1 noiembrie 2024, când o copertină de beton s-a prăbușit la gara din Novi Sad, provocând moartea a 16 persoane. Acest incident a devenit un simbol al corupției și al neglijenței administrative, declanșând proteste care s-au extins rapid în întreaga țară.
Mobilizarea stradală a început prin blocarea străzilor de către studenți, dar a câștigat rapid sprijinul unor grupări diverse din societate. Printre susținătorii mișcării se numără actori, profesori, judecători și fermieri, transformând nemulțumirea într-o mișcare de amploare. În martie 2025, Belgradul a găzduit una dintre cele mai mari manifestații antiguvernamentale din istoria Serbiei, moment în care presiunea socială a dus chiar și la demisia premierului în ianuarie 2025.
Pentru a participa la competiția electorală, studenții au creat „Lista Studenților - Studenții Câștigă”, o structură care nu se bazează pe lideri politici consacrați. Această listă a recrutat candidați din afara mediului universitar, incluzând specialiști, profesori și personalități publice pentru a atrage un electorat mai larg. Strategia lor vizează transformarea protestelor într-o alternativă politică axată pe statul de drept, combaterea corupției și protejarea instituțiilor publice de influența politică.
Programul propus de această mișcare include măsuri concrete pentru reformarea sistemului, precum investigarea persoanelor suspectate de corupție și reformarea sistemului media public. Studenții solicită, de asemenea, oprirea numirilor politice în conducerea întreprinderilor de stat și introducerea unor criterii de responsabilitate în administrația publică. Ei cer totodată îndepărtarea din funcții a celor acuzați că au încălcat regulile în timpul perioadei de reprimare a protestelor.
Deși studenții nu au candidat direct, au susținut figuri precum fostul guvernator al Băncii Naționale a Serbiei, Dejan Šoškić, actorul Tihomir Stanić sau fostul baschetbalist Dejan Bodiroga. Această coaliție eterogenă se confruntă cu provocarea de a menține unitatea după ce energia protestelor stradale se mută în instituții. În același timp, Aleksandar Vučić și partidul său, Partidul Progresist Sârb (SNS), resping acuzațiile de corupție și de control asupra presei.
Scenariul politic din Serbia este marcat de o competiție intensă între forțele tradiționale și noile mișcări sociale. Partidul Progresist Sârb (SNS) domină scena politică a țării de peste un deceniu, însă scrutinul recent a fost perceput ca un referendum asupra direcției de dezvoltare a statului. Capacitatea noilor actori de a impune reforme va depinde de răspunsul partidului aflat la putere.