Mișcarea studenților din Serbia a reușit să încheie perioada de 14 ani de dominație politică a lui Aleksandar Vučić, după un proces de mobilizare socială fără precedent. Cei care au început prin blocarea străzilor s-au transformat într-o mișcare națională împotriva corupției și a neglijenței guvernului, reușind să erodeze sprijinul pentru Partidul Progresist Sârb (SNS). În orașe precum Belgrad, Novi Sad și Niš, atmosfera a fost una de euforie, marcând un moment de cotitură pentru viitorul țării.
Scânteia care a declanșat această schimbare majoră a fost tragedia de la Novi Sad, survenită la 1 noiembrie 2024. În acea zi, acoperișul de beton al unei gara s-a prăbușit, provocând moartea a 16 persoane, un eveniment perceput ca un simbol al corupției generalizate. Criticii au legat renovarea defectuoasă a gării de implicarea președintelui în proiect, transformând acest moment de durere într-o campanie națională de marșuri care a unit societatea sârbă.
Deși mișcarea „Lista Studenților – Studenții Câștigă” nu a avut lideri evidențiați sau experiență politică, aceasta a atras alegători din toate straturile sociale. Studenții au luat o decizie calculată de a nu candida ei înșiși, preferând să prezinte o listă de reprezentanți pentru toate cele 250 de locuri parlamentare. Printre aceștia s-au numărat figuri precum cardiologul Ilija Srdanović, actorul Tihomir Stanić, cântărețul de operă Nikola Mikić sau fostul guvernator al Băncii Naționale a Serbiei, Dejan Šoškić.
Rezultatul alegerilor a fost interpretat de experți ca un referendum privind viitorul țării, în condițiile în care Aleksandar Vučić a încercat să acuze protestatarii de influențe externe. Deși președintele a susținut că studenții au distrus doi ani din viața Serbiei, mișcare a reușit să transforme elanul emoțional într-o organizare capabilă să apere corectitudinea la secțiile de votare. Se estimează că cel puțin 135 de persoane de pe lista studenților au câștigat locuri în parlament.
Programul celor aleși se concentrează pe eradicarea corupției prin crearea unei unități de poliție specializate și pe epurarea funcționarilor din cadrul Ministerului Afacerilor Interne. De asemenea, mișcarea vizează reformarea mediului mediatic distorsionat și oprirea recrutării de persoane loiale partidelor politice în întreprinderile publice. Acești deputați au misiunea de a implementa un program de 11 puncte, având sarcina de a pune în aplicare valorile unei societăți civilizate.
Această schimbare politică vine după o perioadă de instabilitate marcată de demisia prim-ministrului în ianuarie 2025 și de manifestații masive în martie 2025. În contextul european, Serbia traversează o fază critică de reformă instituțională, încercând să treacă de la guvernarea prin lege la respectarea statului de drept. Această tranziție este susținută de o presiune socială constantă, de la studenți până la fermieri și judecători.